Ce să mănânci (și să bei) în Sicilia

Gastronomia siciliană s-a îmbogățit și a asimilat influențe ale tuturor popoarelor care s-au perindat de-a lungul timpului pe insulă. Mâncarea din Sicilia poate fi considerată un obiectiv turistic în sine, iar sicilienii sunt tare mândri de ea. Și pe bună dreptate! Să nu uităm că orașul Palermo este numit capitala europeană a street-food-ului, iar Sicilia a fost declarată "Regiune Gastronomică Europeană" pentru anul 2025. Și, dacă ne uităm un pic înapoi în istorie, vom constata că la Siracusa se organizau concursuri culinare încă din anii 600 î.Hr. Ba mai mult, sicilienii susțin chiar că ei sunt cei care au inventat pastele făinoase.

Bucătăria siciliană de astăzi este un amestec unic (și delicios) de gusturi italiene clasice și ingrediente arabe sau nord-africane, cu nuanțe diferite de la zonă la zonă. La loc de cinste stau însă pe toată insula, indiferent de loc, vinetele și fisticul.

Tururi gastronomice în Sicilia

Street Food

Arancino sau arancina?

De arancino probabil că ai mai auzit. Este un fel clasic al street food-ului sicilian. În Sicilia însă te vei întâlni atât cu arancino, cât și cu...arancina. Preparatul este în esență același, dar există câteva mici diferențe. În Palermo și în general în vestul Siciliei se numește arancina, la feminin și are o formă rotundă. În zona Cataniei însă, se numește arancino, la masculin și are o formă țuguiată. Se spune că această formă a sa reflectă de fapt aspectul ascuțit al Vulcanului Etna, aflat în vecinătate.

Arancini (sau arancine, dacă nu vrei să-i superi pe locuitorii din Palermo) sunt un fel de bile din orez, umplute cu sos ragù, unt, mozzarella sau legume (există nenumărate variante), date prin pesmet și apoi prăjite. Își au originea în perioada dominației arabe din sec. IX-XI. Arabii aveau obiceiul de a forma în palmă mici bile din orez cu șofran, cărora le adăugau puțină carne de miel.

Pani ca’ meusa

În dialectul sicilian, pani ca' meusa înseamnă "sendviș cu splină". Este pentru cei mai aventuroși într-ale mâncării și e specific orașului Palermo, unde îl poți găsi pe străzi și prin piețele alimentare istorice (mercati).

Pani ca' meusa este o chiflă cu susan, în care se pun splină și alte organe de vițel, tăiate subțire și prăjite în untură . O poți cere în varianta schetta – simplă, eventual cu puțină lămâie sau maritata ("măritată") – presărată adică cu brânză rasă.

Printre cei mai faimoși meusari (cei care prepară și vând pani ca' meusa) se numără Rocky Basile, a cărui tarabă o găsești de obicei în Mercato Vucciria și Ninu u' ballerinu, al cărui local se află în Corso Finocchiaro Aprile.

Pane cunzatu

Pane cunzatu s-ar traduce prin "pâine condimentată". Este un fel de sendviș – chifle lunguiețe, tăiate pe jumătate, din care de multe ori se elimină o parte din miez și apoi se pun roșii, cașcaval sau brânză pecorino, anșoa, ulei, oregano și piper.

Sfincione

Sfincione seamănă oarecum cu focaccia și se întâlnește mai ales prin Palermo și împrejurimi. Este un aluat mai poros, peste care se pune sos de roșii și uneori anșoa, brânză, ceapă și oregano.

Panelle și crocchè

Panelle și crocchè sunt alte preparate de bază ale street food-ului sicilian.

Panelle se prepară dintr-un aluat din făină de năut, pătrunjel, apă și sare, tăiat în pătrățele care apoi sunt prăjite.

Crocchè sunt crochetele de cartofi (și ele condimentate cu pătrunjel).

În Palermo vei întâlni panelle și crocchè ca umplutură pentru chifla cu susan, tipic palermitană, sub formă de sendviș numit 'u pani chi panelli.

Focaccia messinese

La Messina, focaccia se prepară cu anșoa, roșii, brânză locală (tuma) și salată verde.

Bolognese

În ciuda numelui care amintește de Bologna, bolognese este un produs de patiserie întâlnit în zona Cataniei. Este un fel de pizza mică, acoperită cu un strat de foietaj. În interior se află fie ragù (probabil de aici îi provine denumirea), fie șuncă, brânză și ou fiert.

Cele mai renumite patiserii din Catania sunt Savia, fondată în anul 1897 și Spinella, care datează din 1936. Sunt situate una lângă alta, pe Via Etnea.

Cipollina

Tot în zona Cataniei găsim și cipollina, un aluat umplut cu ceapă (de la care își ia denumirea), dar și cu șuncă, roșii și brânză provola sau mozzarella.

Scaccia

Scaccia este un fel de ruladă din aluat, umplută cu diferite ingrediente (precum prosciutto și diferite feluri de brânză) și este caracteristică pentru zona Ragusa. 

Stigghiole

Un alt preparat de street food, întâlnit în special în piețele istorice din Palermo, poartă numele de stigghiole. Este vorba despre un fel de frigărui din intestine de miel, oaie și capră, fripte pe jar. Persoana care le prepară și le vinde se numește în dialectul sicilian lu stigghiularu.

Vezi cursuri și experiențe culinare

Mâncare siciliană

Caponata

Caponata este mâncarea tradițională siciliană prin excelență. Este un preparat care, cu ani în urmă, se întâlnea îndeosebi în casele oamenilor sărmani.

Caponata se prepară în general doar din legume – vinete prăjite, tulpini de țelină, roșii, ceapă, măsline și capere, ale căror gusturi se întrepătrund și se combină cu un sos dulce-acrișor, pe bază de zahăr și oțet.

În meniurile celor mai multe restaurante, caponata apare la secțiunea de aperitive (antipasti), dar ea poate fi și un fel în sine. Se consumă de obicei rece.

Sarde a beccafico

Și sardinele a beccafico se găsesc prin meniuri fie ca aperitiv, fie ca fel principal. Felul de mâncare își ia numele de la silvia de zăvoi (în italiană beccafico), o mică pasăre pe care în trecut nobilii sicilieni o vânau. Pasărea era consumată la mese, după ce era umplută cu un amestec de organe. Era un fel de mâncare pe care oamenii din popor nu și-l permiteau și pe care au încercat să-l imite, folosind, în loc de pasăre, sardinele, care le erau la îndemână. Astfel s-au născut sarde a beccafico, pe care le vei întâlni prin toată Sicilia, cu diferite variante regionale.

De la zonă la zonă, sardinele sunt fie rulate și preparate în cuptor (Palermo), fie puse una peste alta și prăjite (Catania).

Amestecul cu care se acoperă sau se umplu poate conține pesmet, miez de pâine. usturoi, pătrunjel, cașcaval, capere, stafide sau muguri de pin.

Pasta alla Norma

"Norma" este una dintre operele faimoase ale compozitorului Vincenzo Bellini, născut în Catania, la începutul sec. al XIX-lea. De acolo provine și denumirea acestui fel de mâncare, comparat de un comediant italian cu opera respectivă, datorită savorii sale.

Pasta alla Norma se prepară cu paste (scurte), vinete prăjite, roșii și busuioc, peste care se presară ricotta sărată.

Acest fel de mâncare are și o sărbătoare dedicată: este 23 septembrie, ziua în care a murit, la doar 33 de ani, compozitorul Vincenzo Bellini.

Busiate con pistacchi

Busiate sunt niște paste tradiționale, de formă spiralată, nu foarte lungi, originare din Trapani. Le vei întâlni foarte des preparate cu fistic (busiate con pistacchi), dar și cu diferite fructe de mare.

Pasta con le sarde

Pasta con le sarde (paste cu sardine) este un alt fel de mâncare care își are originea în Palermo. Se prepară cu paste lungi, sardine proaspete, fenicul sălbatic, muguri de pin, stafide, ceapă și șofran.

Spaghetti con bottarga di tonno

Spaghetti con bottarga di tonno sunt spaghetele cu icre de ton. Icrele (bottarga) sunt sărate, presate și uscate, obținându-se o pastă mai tare, cu un gust intens, care apoi se rade, folosindu-se la asezonarea pastelor sau salatelor.

Spaghetti alla carrettiera

Spaghetti alla carrettiera se prepară cu ulei, usturoi crud, piper și brânză pecorino, câteodată și cu roșii. Se întâlnesc în estul Siciliei, iar numele provine de la căruțașii care transportau în trecut mărfurile dintr-un loc în altul. Fiind tot timpul pe drum, aveau nevoie de o mâncare care să se pregătească repede, cu ingrediente ușor de conservat.

Salata cataneză

Salata cataneză (insalata catanese) este o salată de roșii cu ceapă (roșie și ea), asezonată cu ulei și oregano sau frunze de busuioc, peste care se presară ricotta sărată.

Cous cous

Cous cous (sau cușcuș, cum mai este numit pe la noi) este un fel de bază al bucătariei nord-africane. A sosit în Sicilia în timpul stăpânirii arabe și este caracteristic astăzi pentru partea de nord-vest a insulei, în special pentru Trapani și San Vito lo Capo, unde se organizează și un festival al cous cous-ului.

Dacă te vei plimba prin Trapani, vei constata că există și "cușcușerii".

În Sicilia, cous cous se prepară în special cu pește, dar poate fi și doar cu legume.

Pește spadă la grătar

Peștele spadă este cel mai întâlnit prin restaurantele siciliene, iar la Acitrezza (între Catania și Taormina), are și o sărbătoare care îi este dedicată (Sagra del pesce spada di Acitrezza) și care se desfășoară în luna iunie.

Involtini di pesce spada

Involtini di pesce spada sunt rulouri din pește spadă, amestecat cu diferite ingrediente (pesmet, miez de pâine, capere, măsline, mentă etc, în funcție de zonă) și preparat în cuptor.

Ton

Pescuitul tonului este o veche tradiție în Sicilia și în multe restaurante vei găsi diferite preparate pe bază de ton. Un preparat tradițional este tonno con cipolle in agrodolce (ton cu ceapă în sos dulce-acrișor).

Cotoletta alla palermitana

Cotoletta alla palermitana este...șnițelul palermitan. Spre deosebire de șnițelul milanez (sau vienez), cel din Palermo se gătește la cuptor sau la grătar, iar pane-ul se prepară din pesmet (fără ouă), pecorino, usturoi și verdețuri.

Carne de cal

Carnea de cal se consumă în mod tradițional în Catania, unde vei găsi în multe restaurante chiftele și cârnați din carne de cal. Strada cea mai faimoasă, plină de măcelării (nepretențioase) care frig carne pe grătar, este Via Plebiscito.

Deserturi din Sicilia

Cannolo

Cannolo probabil că ai mai mâncat prin diferite locuri, însă aici cannolo nu e doar cannolo, ci e...cannolo siciliano, vedeta incontestabilă a patiseriei siciliene.

În mod tradițional, cannolo se umple pe loc, atunci când îl cumperi, astfel încât ruloul să rămână crocant și să nu se înmoaie de la umplutura de ricotta. De fapt în asta constă caracterul special al acestui desert – în contrastul dintre aluatul crocant și amestecul fin și delicat de la interior. Așa că, dintre mulțimea de patiserii din Sicilia care oferă cannoli (pluralul de la cannolo), alege-le pe acelea în care rulourile nu sunt deja umplute.

Peste cannolo se presară bucățele de portocale confiată, fistic mărunțit sau fulgi de ciocolată.

Deși cannolo era cândva un desert care se consuma doar cu ocazia carnavalului, popularitatea sa a făcut să fie preparat oricând, indiferent de perioada din an.

Cassata

În ciuda sonorității numelui, care îți poate evoca o înghețată, cassata este de fapt o prăjitură. Și încă una faimoasă în lume.

Ca și cannolo, cassata are la bază brânza ricotta dulce, la care se adaugă blat și marțipan, obținându-se un desert în tonuri pastelate, decorat cu fructe confiate.

În versiunea sa redusă, cassata este alintată cassatina.

Minnuzze di Sant'Agata

Minnuzze sunt tot un fel de cassatine, dar de culoare albă, cu o cireașă confiată în mijloc, specifice zonei Cataniei. Au forma unui sân - minna sau minnuzza (la diminutiv), chiar asta înseamnă. Se pregătesc în onoarea Sfintei Agata, protectoarea orașului, a cărei sărbătoare este la începutul lunii februarie. Conform tradiției, sfânta nu ar fi cedat avansurilor unui consul roman. Înfuriat, acesta a pus să i se smulgă pieptul cu un clește, dar sfânta s-a vindecat în mod miraculos.

Olivette di Sant'Agata

Și olivette ("măslinuțe") sunt legate tot de numele sfintei patroane a orașului Catania. Au forma unor măsline de culoare verde, dar sunt dulci și sunt făcute din pastă de migdale.

Brioche con gelato

Sună ciudat...dar în Sicilia este ceva obișnuit – brioșă cu înghețată la interior – cu alte cuvinte, un fel de burger cu...înghețată.

În restul Italiei, atunci când ceri brioche, vei primi de regulă un croissant. În Sicilia însă, brioșa este chifla rotundă, din aluat dulce, cu un fel de capac (tuppo), deasupra.

Pasta di mandorle

Pasta di mandorle sunt biscuiții cu migdale, care se întâlnesc cam prin toată Sicilia. Dacă alegi să faci o excursie cu barca la Isola Bella, de cele mai multe ori ți se vor oferi acești biscuiți.

Iris

Iris este un fel de gogoașă (delicioasă) umplută cu cremă de vanilie sau cu cremă de ciocolată.

Budincă de pepene roșu

Budinca de pepene roșu, cu origini arabe, este un desert apetisant și răcoritor, numai bun de savurat în zilele toride ale verii.

Genovesi di Erice

Genovesi sunt biscuiții dulci și rotunzi, umpluți cu cremă de vanilie, specifici orașului Erice, din vestul Siciliei. 

Ciocolată din Modica

Orășelul Modica nu este faimos doar pentru arhitectura sa barocă, ci și pentru producția de ciocolată artizanală. Ciocolata este neagră, cu conținut mare de cacao și se prepară cu tot felul de fructe confiate, fistic etc.

Croissante cu fistic

Am lăsat pentru ultimul loc croissantele cu cremă de fistic, dar ele sunt de fapt primul lucru cu care ar trebui să-ți începi ziua. Se găsesc cam prin toate patiseriile și, alături de o cafea sau de un cappuccino, alcătuiesc un mic dejun delicios și energizant.

Fisticul ocupă un loc special în gastronomia siciliană și se folosește în foarte multe deserturi și mâncăruri. Fisticul de Bronte (un sat de pe pantele Etnei) este un produs DOP (denumire de origine protejată) și este numit "aurul verde". În fiecare toamnă, în Bronte are loc Festivalul fisticului.

Băuturi siciliene 

Vinuri din Sicilia

O masă gustoasă ar trebui însoțită de un vin bun. Iar Sicilia nu duce lipsă de vinuri bune, câteva dintre ele fiind foarte cunoscute pe plan internațional. Îți sună cunoscut numele de Marsala? Este vinul care intră în componența rețetei originale a faimosului tiramisu. Marsala este de fapt numele unui orășel aflat în vestul Siciliei și de unde provin aceste vinuri fortifiate, pe care le găsești atât sub formă de vinuri roșii, cât și albe, atât seci cât și dulci. Marsala a fost primul vin italian care a obținut denumirea de origine controlată.

Un vin dulce cunoscut este Zibibbo (Muscat de Alexandria), produs în zona Trapani și în special în insula Pantelleria. Are o culoare aurie, o aromă deosebită și se potrivește foarte bine cu deserturile pe bază de migdale.

Un alt vin cunoscut pe plan internațional este Nero d'Avola, un vin roșu asemănător cu Syrah, care ia denumirea unei localități din estul insulei.

Renumite sunt și vinurile produse de podgoriile care ocupă versanții Muntelui Etna, unde clima este prielnică viticulturii.

Berea siciliană

Berea siciliană cea mai cunoscută este Birra Messina, care se produce pe insulă încă din anul 1923. Berea actuală este un lager nefiltrat, făcut după o rețetă specială, cu cristale de sare din salinele de lângă Trapani.

În Sicilia vei găsi și foarte multe beri artizanale locale.

Lichioruri

Lichiorurile siciliene sunt printre cele mai apreciate din Italia, iar insula are o tradiție îndelungată în fabricarea acestora. Printre ele se numără lichiorul de fistic, lichiorul de mandarine, lichiorul de pepene galben, limoncello, dar și feluritele digestive de tip amaro.

Granita

Granita, foarte des întâlnită și în alte zone ale Italiei (dar având origini siciliene), este băutura lunilor de vară. Este o băutură semiînghețată, preparată cu apă și zahăr. Există zeci de gusturi de granita: pe bază de lămâie, fistic, cafea, ciocolată, migdale, dude, piersici, căpșuni etc.

În mod tradițional, sicilienii obișnuiesc să o bea la orele după-amiezii, alături de clasica brioșă, întâlnită peste tot în patiseriile Siciliei.

Chinotto

Chinotto este o băutură răcoritoare, de culoare asemănătoare cu Cola și gust dulce-ămărui, perfectă pentru zilele calde de vară. Se obține din fructul cu același nume (Citrus myrtifolia), din familia citricelor.

Limonata, aranciata, cedrata și altele

În afară de chinotto, există și multe alte băuturi răcoritoare. Încearcă-le pe cele artizanale – limonata (limonadă), aranciata (citronadă), cedrata (preparată cu extract de cidru), mandarino sau spuma, o băutură carbogazoasă preparată din caramel și diferite extracte, precum rubarbă, lămâie, coajă de portocală și vanilie.

Seltz

Seltz este tot un fel de limonadă, specifică zonei Cataniei. Este de fapt o băutură digestivă, care se prepară cu suc de lămâie, apă minerală, puțin bicarbonat și un pic de sare. Se vinde pe la chioșcurile din oraș.

Sucurile naturale

Piețele din Palermo și Catania abundă în tonete pline ochi cu rodii și portocale, din care se obțin fresh-uri delicioase (în italiană se numesc spremute - sucuri proaspăt stoarse).