Ce să mănânci (și să bei) în Sicilia

Gastronomia siciliană s-a îmbogățit și a asimilat influențe ale tuturor popoarelor care s-au perindat de-a lungul timpului pe insulă. Mâncarea din Sicilia poate fi considerată un obiectiv turistic în sine, iar sicilienii sunt tare mândri de ea. Și pe bună dreptate! Să nu uităm că orașul Palermo este numit capitala europeană a street-food-ului. Și, dacă ne uităm un pic înapoi în istorie, vom constata că la Siracusa se organizau concursuri culinare încă din anii 600 î.Hr. Ba mai mult, sicilienii susțin chiar că ei sunt cei care au inventat pastele făinoase.

Bucătăria siciliană de astăzi este un amestec unic (și delicios) de gusturi italiene clasice și ingrediente arabe sau nord-africane, cu nuanțe diferite de la zonă la zonă. La loc de cinste stau însă pe toată insula, indiferent de loc, vinetele și fisticul.

Tururi gastronomice în Sicilia

Street Food

Arancino sau arancina?

De arancino probabil că ai mai auzit. Este un fel clasic al street food-ului sicilian. În Sicilia însă te vei întâlni atât cu arancino, cât și cu...arancina. Preparatul este în esență același, dar există câteva mici diferențe. În Palermo și în general în vestul Siciliei se numește arancina, la feminin și are o formă rotundă. În zona Cataniei însă, se numește arancino, la masculin și are o formă țuguiată. Se spune că această formă a sa reflectă de fapt aspectul ascuțit al Vulcanului Etna, aflat în vecinătate.

Arancini (sau arancine, dacă nu vrei să-i superi pe locuitorii din Palermo) sunt un fel de bile din orez, umplute cu sos ragu, unt, mozzarella sau legume (există nenumărate variante), date prin pesmet și apoi prăjite.

Pani ca’ meusa

În dialectul sicilian, pani ca' meusa înseamnă "sandviș cu splină". Este pentru cei mai aventuroși într-ale mâncării și e specific orașului Palermo, unde îl poți găsi pe străzi și prin piețele alimentare istorice (mercati).

Pani ca' meusa este o chiflă cu susan în care se pun splină și alte organe de vițel, tăiate subțire și prăjite în untură . O poți cere în varianta schetta – simplă, eventual cu puțină lămâie sau maritata ("măritată") – presărată adică cu brânză rasă.

Printre cei mai faimoși meusari (cei care prepară și vând pani ca' meusa) se numără Rocky Basile, a cărui tarabă o găsești de obicei în Mercato Vucciria și Ninu u' ballerinu, al cărui local se află în Corso Finocchiaro Aprile.

Pane cunzatu

Pane cunzatu s-ar traduce prin "pâine condimentată". Este un fel de sandviș – chifle lunguiețe, tăiate pe jumătate, din care de multe ori se elimină o parte din miez și apoi se pun roșii, brânză pecorino, anșoa, ulei, oregano și piper.

Sfincione

Sfincione seamănă oarecum cu focaccia. Este un aluat mai poros, peste care se pune sos de roșii și uneori anșoa, brânză, ceapă și oregano.

Panelle și crocche

Panelle și crocche sunt alte preparate de bază ale street food-ului sicilian.

Panelle se prepară dintr-un aluat din făină de năut, pătrunjel, apă și sare, tăiat în pătrățele care apoi sunt prăjite.

Crocche sunt crochetele de cartofi (și ele condimentate cu pătrunjel).

În Palermo vei întâlni panelle și crocche ca umplutură pentru chifla cu susan, tipic palermitană, sub formă de sandviș numit 'u pani chi panelli.

Focaccia messinese

La Messina, focaccia se prepară cu anșoa, roșii, brânză locală (tuma) și salată verde.

Cipollina

Cipollina (da, încă un preparat care seamănă cu focaccia) este tipică pentru zona Cataniei și, după cum îi spune și numele, este umplută cu ceapă.

Scaccia

Scaccia este un fel de ruladă din aluat, umplută cu diferite ingrediente (precum prosciutto și diferite feluri de brânză) și este caracteristică pentru zona Ragusa. 

Stigghiole

Un alt preparat de street food, întâlnit în special în piețele istorice din Palermo, poartă numele de stigghiole. Este vorba despre un fel de frigărui din intestine de miel, oaie și capră, fripte pe jar. Persoana care le prepară și le vinde se numește în dialectul sicilian lu stigghiularu.

Vezi cursuri și experiențe culinare

Mâncare siciliană

Caponata

Caponata este mâncarea tradițională siciliană prin excelență. Este un preparat care, cu ani în urmă, se întâlnea îndeosebi în casele oamenilor sărmani.

Caponata se prepară în general doar din legume – vinete prăjite, tulpini de țelină, roșii, ceapă, măsline și capere, ale căror gusturi se întrepătrund și se combină cu un sos dulce-acrișor, pe bază de zahăr și oțet.

În meniurile celor mai multe restaurante, caponata apare la secțiunea de aperitive, dar ea poate fi și un fel în sine. Se consumă de obicei rece.

Pasta alla Norma

"Norma" este una dintre operele faimoase ale compozitorului Vincenzo Bellini, născut în Catania, la începutul sec. al XIX-lea. De acolo provine și denumirea acestui fel de mâncare, comparat de un comediant italian cu opera respectivă, datorită savorii sale.

Pasta alla Norma se prepară cu paste (scurte), vinete prăjite, roșii și busuioc, peste care se presară ricotta sărată.

Busiate con pistacchi

Busiate sunt niște paste tradiționale, de formă spiralată, nu foarte lungi. Le vei întâlni foarte des preparate cu fistic (busiate con pistacchi), dar și cu diferite fructe de mare.

Cous cous

Cous cous (sau cușcuș, cum mai este numit pe la noi) este un fel de bază al bucătariei nord-africane. A sosit în Sicilia în timpul stăpânirii arabe și este caracteristic astăzi pentru partea de nord-vest a insulei, în special pentru Trapani și San Vito lo Capo, unde se organizează și un festival al cous cous-ului.

Dacă te vei plimba prin Trapani, vei constata că există și "cușcușerii".

În Sicilia, cous cous se prepară în special cu pește, dar poate fi și doar cu legume.

Cotoletta alla palermitana

Cotoletta alla palermitana este...șnițelul palermitan. Spre deosebire de șnițelul milanez (sau vienez), cel din Palermo se gătește la cuptor sau la grătar, iar pane-ul se prepară din pesmet (fără ouă), pecorino, usturoi și verdețuri.

Pasta con le sarde

Pasta con le sarde (paste cu sardine) este un alt fel de mâncare care își are originea în Palermo. Se prepară cu paste lungi, sardine proaspete, fenicul sălbatic, muguri de pin, stafide, ceapă și șofran.

Spaghetti con bottarga di tonno

Spaghetti con bottarga di tonno sunt spaghetele cu icre de ton. Pescuitul tonului este o veche tradiție în Sicilia și în multe restaurante vei găsi diferite preparate pe bază de ton.

Deserturi din Sicilia

Cannolo

Cannolo probabil că ai mai mâncat prin diferite locuri, însă aici cannolo nu e doar cannolo, ci e...cannolo siciliano, vedeta incontestabilă a patiseriei siciliene.

În mod tradițional, cannolo se umple pe loc, atunci când îl cumperi, astfel încât ruloul să rămână crocant și să nu se înmoaie de la umplutura de ricotta. De fapt în asta constă caracterul special al acestui desert – în contrastul dintre aluatul crocant și amestecul fin și delicat de la interior. Așa că, dintre mulțimea de patiserii din Sicilia care oferă cannoli (pluralul de la cannolo), alege-le pe acelea în care rulourile nu sunt deja umplute.

Peste cannolo se presară bucățele de portocale confiată, fistic mărunțit sau fulgi de ciocolată.

Deși cannolo era cândva un desert care se consuma doar cu ocazia carnavalului, popularitatea sa a făcut să fie preparat oricând, indiferent de perioada din an.

Cassata

În ciuda sonorității numelui, care îți poate evoca o înghețată, cassata este de fapt o prăjitură. Și încă una faimoasă în lume.

Ca și cannolo, cassata are la bază brânza ricotta dulce, la care se adaugă blat și marțipan, obținându-se un desert în tonuri pastelate, decorat cu fructe confiate.

În versiunea sa redusă, cassata este alintată cassatina.

Brioche con gelato

Sună ciudat...dar în Sicilia este ceva obișnuit – brioșă cu înghețată la interior – cu alte cuvinte, un fel de burger cu...înghețată.

Budincă de pepene roșu

Budinca de pepene roșu, cu origini arabe, este un desert apetisant și răcoritor, numai bun de savurat în zilele toride ale verii.

Genovesi di Erice

Genovesi sunt biscuiții dulci și rotunzi, umpluți cu cremă de vanilie, specifici orașului Erice, din vestul Siciliei. 

Ciocolată din Modica

Orășelul Modica nu este faimos doar pentru arhitectura sa barocă, ci și pentru producția de ciocolată artizanală. Ciocolata este neagră, cu conținut mare de cacao și se prepară cu tot felul de fructe confiate, fistic etc.

Croissante cu fistic

Am lăsat pentru ultimul loc croissantele cu cremă de fistic, dar ele sunt de fapt primul lucru cu care ar trebui să-ți începi ziua. Se găsesc cam prin toate patiseriile și, alături de o cafea sau de un cappuccino, alcătuiesc un mic dejun delicios și energizant.

Fisticul ocupă un loc special în gastronomia siciliană și se folosește în foarte multe deserturi și mâncăruri. Fisticul de Bronte (un sat de pe pantele Etnei) este un produs DOP (denumire de origine protejată) și este numit "aurul verde". În fiecare toamnă, în Bronte are loc Festivalul fisticului.

Băuturi siciliene 

Vinuri din Sicilia

O masă gustoasă ar trebui însoțită de un vin bun. Iar Sicilia nu duce lipsă de vinuri bune, câteva dintre ele fiind foarte cunoscute pe plan internațional. Îți sună cunoscut numele de Marsala? Este vinul care intră în componența rețetei originale a faimosului tiramisu. Marsala este de fapt numele unui orășel aflat în vestul Siciliei și de unde provin aceste vinuri fortifiate, pe care le găsești atât sub formă de vinuri roșii, cât și albe, atât seci cât și dulci. Marsala a fost primul vin italian care a obținut denumirea de origine controlată.

Un vin dulce cunoscut este Zibibbo (Muscat de Alexandria), produs în zona Trapani și în special în insula Pantelleria. Are o culoare aurie, o aromă deosebită și se potrivește foarte bine cu deserturile pe bază de migdale.

Un alt vin cunoscut pe plan internațional este Nero d'Avola, un vin roșu asemănător cu Syrah, care ia denumirea unei localități din estul insulei.

Renumite sunt și vinurile produse de podgoriile care ocupă versanții Muntelui Etna, unde clima este prielnică viticulturii.

Berea siciliană

Berea siciliană cea mai cunoscută este Birra Messina, care se produce pe insulă încă din anul 1923. Berea actuală este un lager nefiltrat, făcut după o rețetă specială, cu cristale de sare din salinele de lângă Trapani.

Lichioruri

Lichiorurile siciliene sunt printre cele mai apreciate din Italia, iar insula are o tradiție îndelungată în fabricarea acestora. Printre ele se numără lichiorul de fistic, lichiorul de mandarine, lichiorul de pepene galben, limoncello, dar și feluritele digestive de tip amaro.

Granita

Granita, foarte des întâlnită și în alte zone ale Italiei (dar având origini siciliene), este băutura lunilor de vară. Este o băutură semiînghețată, preparată cu apă și zahăr. Există zeci de gusturi de granita: pe bază de lămâie, fistic, cafea, ciocolată, migdale, dude, piersici, căpșuni etc.

În mod tradițional, sicilienii obișnuiesc să o bea la orele după-amiezii, alături de clasica brioșă, întâlnită peste tot în patiseriile Siciliei.

Chinotto

Chinotto este o băutură răcoritoare cu o culoare asemănătoare cu Coca Cola și gust dulce-ămărui, perfectă pentru zilele calde de vară. Se obține din fructul cu același nume (Citrus myrtifolia), din familia citricelor.

Limonata, aranciata, cedrata și altele

În afară de chinotto, există și multe alte băuturi răcoritoare. Încearcă-le pe cele artizanale – limonata (limonadă), aranciata (citronadă), cedrata (preparată cu extract de cidru), mandarino sau spuma, o băutură carbogazoasă preparată din caramel și diferite extracte, precum rubarbă, lămâie, coajă de portocală și vanilie.

Selz

Selz este tot un fel de limonadă, specifică zonei Cataniei. Este de fapt o băutură digestivă care se prepară cu suc de lămâie, apă minerală și sare.

Sucurile naturale

Piețele din Palermo și Catania abundă în tonete pline ochi cu rodii și portocale, din care se obțin fresh-uri delicioase.