Domul din Catania (Catedrala Sant'Agata)
Domul din Catania, numit și Catedrala Sf. Agata (Basilica Cattedrale Sant'Agata) este cea mai importantă biserică din oraș și unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Catania. Se află în Piazza del Duomo, față în față cu Fontana dell'Elefante.
Bilete și program de vizitare
Domul din Catania se poate vizita gratuit, în timpul următorului program:
- luni-sâmbătă, 07.15-12.30, 16.00-19.00
- duminică și în zilele de sărbătoare: 07.45-12.30, 16.00-19.00
Sfânta Agata
Sfânta Agata, ocrotitoarea Cataniei, este foarte iubită de localnici, care o numesc cu afecțiune 'a santuzza ("sfințișoara").
Agata, născută într-o familie nobilă și bogată din Sicilia, a trăit în sec. al III-lea și a murit martirizată, în jurul vârstei de 20 de ani. Se povestește că, la sfârșitul anului 250, proconsulul roman Quinziano i-a obligat pe toți creștinii din Catania să renunțe în mod public la credință. Agata și ai săi au fugit la Palermo, dar consulul i-a urmărit și i-a obligat să se întoarcă. Poarta pe care care Agata a ieșit din Palermo se numește și astăzi Porta Sant'Agata.
Nereușind să o convingă pe tânără să renunțe la creștinism, Quinziano a întemnițat-o și a supus-o la torturi. Agata a fost biciuită, legată cu funii și întinsă până când încheieturile și gleznele i-au fost dislocate, iar sânii i-au fost smulși cu un clește. De aceea, în majoritatea picturilor din Europa de Vest, Sfânta Agata este reprezentată purtându-și sânii pe o farfurie. Conform tradiției, în timpul nopții a fost vizitată de Sf. Petru, care i-a vindecat în mod miraculos rănile. Chinul a continuat însă, sfânta fiind supusă torturii cu cărbuni aprinși. În final, în noaptea de 5 februarie a anului 251, a murit în celula în care era ținută prizonieră.
Amintirea sfintei este cât se poate de vie la Catania, unde îi poartă numele până și unele produse dulci de patiserie (minnuzze di Sant'Agata – în dialect, "sânișorii Sfintei Agata" sau olivette di Sant'Agata – "măslinuțele Sfintei Agata").
Sărbătoarea sa, care are loc în fiecare an, în zilele de 3, 4 și 5 februarie, se numără printre cele mai impresionante manifestări religioase din Italia. În aceste zile, mulțimea umple străzile și piețele orașului, iar enormele lumânări votive (le candelore), a căror greutate poate ajunge până la 900 kg, sunt purtate în spate de credincioși. Lumânările, care reprezintă breslele orașului, sunt bogat împodobite, arătând ca niște monumente baroce, cu statui de sfinți și episoade din viața Sfintei Agata.
Exterior
Din catedrala inițială, construită la sfârșitul sec. al XI-lea deasupra ruinelor termelor romane, astăzi se mai păstrează doar absida. Cutremurul din anul 1693 a dus la distrugerea aproape în întregime a bisericii și la prăbușirea clopotniței, făcând sute de victime.
Reconstrucția a avut loc în anii 1734-1761. Fațada a fost realizată de arhitectul Vaccarini, din marmură de Carrara, iar cele șase coloane de granit din primul registru provin foarte probabil din teatrul roman. Statuia aflată în centrul celui de-al doilea registru, deasupra portalului de intrare, o reprezintă pe Sfânta Agata, iar cele de jos, din părțile laterale, pe Sfinții Petru și Pavel.
Gardul care înconjoară catedrala este și el decorat cu statui, iar pe partea stângă este o mică grădină cu arbori înalți, în care poți face o plimbare pentru a te adăposti de soare.
Vizavi de grădină este Badia di Sant'Agata – biserica fostei mânăstiri, pe cupola căreia te poți urca, pentru a admira și de la înălțime catedrala.
Interior
În interior, la baza unui stâlp din partea dreaptă, se găsește mormântul compozitorului Vincenzo Bellini, autor al faimoasei operei Norma, de la care ar proveni, se pare, și denumirea pastelor a la Norma (pentru detalii, vezi articolul despre mâncarea din Sicilia). Bellini a murit la Paris, foarte tânăr – nu împlinise nici 34 de ani. A fost înmormântat inițial în cimitirul Père-Lachaise, însă rămășițele sale pământești au fost aduse în anul 1876 în orașul natal. Sculpturile care împodobesc monumentul funerar sunt din marmură de Carrara și bronz, iar inscripția redă începutul unei arii din opera La Sonnambula.
Mai în față, în altarul dedicat Mariei Corredentrice, este corpul cardinalului Giuseppe Benedetto Dusmet, mort în anul 1894 și sanctificat la peste 100 de ani mai târziu. Este foarte iubit de localnici, care îl numesc l'angelo della carità ("îngerul carității"). În anul 1886, în timpul unei teribile erupții a Etnei, cardinalul a condus procesiunea vălului Sfintei Agata și, după câteva zile de rugăciune, râul de lavă s-a oprit. Vălul sfintei a fost dintotdeauna considerat de catanezi drept făcător de minuni. Se spune că primul miracol a avut loc la exact un an de la moartea Agatei, oprind lava care amenința să distrugă orașul.
Înaintând pe aceeași parte, vei ajunge la Capela Sfintei Agata, frumos decorată, care adăpostește moaștele sfintei.
Spre dreapta, este Cappella della Vergine ("Capela Fecioarei"). Intrarea se face printr-un frumos portal din marmură, realizat în anul 1545. Basorelieful din lunetă prezintă "Încoronarea Fecioarei". În capelă se găsesc sarcofagele unora dintre regii Siciliei.
Altarul principal a fost pictat în sec. al XVII-lea, de Giovanni Battista Corradini din Roma. Frescele îi prezintă pe sfinții patroni ai Cataniei: Berillo, Evplu, Ștefan și Agata.
