Vizită la Colosseum, Forumul Roman și Dealul Palatin din Roma

Vizită la Colosseum, Forumul Roman și Dealul Palatin din Roma

Colosseum este cel mai cunoscut monument din Roma și unul dintre cele mai importante obiective turistice din Italia și din întreaga lume. Simbol al Cetății Eterne, a fost înscris în Patrimoniul Mondial Unesco. Alături de Forumul Roman, de Dealul Palatin și de Forurile Imperiale face parte din Parcul arheologic Colosseum (Parco archeologico del Colosseo).

Cât costă intrarea la Colosseum?

Biletul de intrare cuprinde accesul la monumentele din Parco Archeologico del Colosseo (Colosseum, Forumul Roman, Dealul Palatin și Forurile Imperiale).

În funcție de ceea ce îți oferă, există mai multe tipuri de bilete de intrare:

Bilete 24h Colosseum, Forumul Roman și Dealul Palatin

Biletul 24h Colosseum, Forum Roman și Dealul Palatin este cel mai frecvent cumpărat bilet de vizitare. Include accesul la toate monumentele din parcul arheologic, fără zona subterană și arena Colosseumului și fără așa-numitele "situri Super" (obiectivele din Forumul Roman și Colina Palatină unde se păstrează fresce prețioase și unde numărul de vizitatori este limitat).

Prețul unui bilet 24h Colosseum, For Roman, Palatin este:

Pentru audioguide va trebui să plătești 5,5 Euro în plus, iar pentru videoaudioguide 6 Euro. Atât ghidul audio cât și cel audio-video sunt disponibile în mai multe limbi.

Biletul 24 h îți oferă acces la:

Dacă ai cumpărat bilet 24h, există posibilitatea de a plăti un supliment Forum Pass Super pentru a avea acces la "siturile Super":

Ce trebuie să știi:

Bilete Colosseum Full Experience

Biletul Colosseum Full Experience include în plus față de biletul 24h și accesul la arena sau la subteranele Colosseumului, precum și accesul la "siturile Super".

Biletul Full Experience poate fi de două feluri:

Prețul este același pentru ambele tipuri de bilete, însă numărul de locuri pentru biletele Undergrounds and Arena este mult mai mic, deci se termină mai repede.

Prețul unui bilet Colosseum Full Experience este:

Pe lângă Colosseum (cu arenă), Forumul Roman, Dealul Palatin, Muzeul Colosseo, Muzeul Forumului Roman și Forurile Imperiali, aceste bilete Full Experience includ și accesul la așa-numitele "situri SUPER":

Ce trebuie să știi:

Bilete Forum Pass Super

Biletele Forum Pass Super includ intrarea la toate monumentele (inclusiv "siturile Super"), cu excepția Colosseumului.

Prețul unui bilet Forum Pass Super este:

Biletele includ accesul la:

Ce trebuie să știi:

Colosseum by night

Tururile Colosseum by night (La Luna sul Colosseo) se desfășoară de marți până sâmbătă, între orele 18 și 20.30, în limbile italiană sau engleză. Turul include o vizită ghidată de 1 oră și 15 minute la Colosseum (fără Forum Roman sau Deal Palatin), cu tunelurile subterane și Arena.

Prețul unui bilet Colosseum by night este:

Zile cu intrare gratuită la Colosseum, Forumul Roman și Dealul Palatin

Știai că în anumite zile din an poți intra gratuit la Colosseum? Aceste zile sunt:

Biletele gratuite nu se pot rezerva. Ele pot fi ridicate (în ordinea sosirii, în limita locurilor disponibile în ziua respectivă) de la casele de bilete din Piazza Colosseo. Ai de ales între două variante de bilet:

În zilele cu intrare gratuită nu se pot face rezervări online. De asemenea, nu este permis accesul la arena și subteranele Colosseumului sau la "siturile Super" din Forumul Roman și de pe Colina Palatină.

De unde cumperi bilete?

Biletele se pot cumpăra online, de pe site-ul oficial de bilete sau de pe site-urile de experiențe (tururi ghidate) sau la fața locului.

Conform ultimelor reguli, în vigoare din data de 18 octombrie 2023, biletele pentru Colosseum, Forumul Roman și Dealul Palatin sunt nominale. La intrare vei prezenta nu doar biletul, ci și actul de identitate. În cazul în care datele de pe bilet nu corespund cu cele din actul de identitate nu îți va fi permis accesul, iar banii pe bilet nu îți vor fi rambursați.

Bilete Colosseum online

Biletele pot fi cumpărate online, cu maxim 30 de zile înainte de data vizitării, de pe site-ul oficial acreditat să vândă biletele:

Dacă nu mai găsești bilete online (ceea ce se întâmplă adesea dacă nu cumperi biletele din timp) sau dacă îți dorești să afli mai multe informații în timpul vizitei, poți cumpăra un tur ghidat. Tururile ghidate se pot rezerva și cu mai mult de 30 de zile înainte de data vizitei și au prețuri de 50-100 Euro/pers., în funcție de obiectivele incluse (de exemplu unele tururi includ și Arena sau partea subterană), de durata vizitei sau de numărul de persoane din grup (unele tururi presupun un grup foarte mare de persoane, în timp ce altele sunt pentru grup mic, astfel încât vizita să fie mai comodă).

Tururi ghidate Colosseum

Bilete Colosseum la fața locului

Poți cumpăra biletele pentru Colosseum și celelalte monumente și la fața locului, însă cel mai probabil vei pierde mult timp stând la coadă. Având în vedere că numărul de bilete puse la vânzare prin ghișee este limitat, există și posibilitatea ca acestea să nu mai fie disponibile pentru ziua respectivă.

Casele de bilete se găsesc în Piazza del Colosseo și în Largo della Salara Vecchia.

Program Colosseum, Forul Roman și Dealul Palatin

În perioada 1 noiembrie 2023 – 29 februarie 2024 Colosseum, Forumul Roman și Dealul Palatin sunt deschise în fiecare zi, de luni până duminică, cu excepția zilelor de Crăciun și de Anul Nou. Programul de vizitare este următorul:

Program Colosseum:

Program Forumul Roman:

Program Dealul Palatin:

Program "situri Super":

"Siturile Super" din cadrul Forumului Roman și al Dealului Palatin au următorul program de vizitare:

Cum ajungi la Colosseum?

Colosseumul se află în centrul Romei, în Piazza del Colosseo, care îi poartă numele.

Poți ajunge la Colosseum cu următoarele mijloace de transport:

Rezervă bilet Roma Hop On Hop Off

Distanța dintre Colosseum și principalele puncte de interes din Roma este:

Intrarea la Colosseum este la Sperone Valadier, în apropiere de Arcul lui Constantin.

Intrarea la Forul Roman și Palatin se poate face pe la Arco di Tito, Largo della Salara Vecchia, via del Tulliano, via di San Gregorio.

Sfaturi pentru vizita la Colosseum:

O istorie a Colosseumului

Construcția Colosseumului

Construirea Colosseumului a început în anul 72 d.Hr. (după unele surse ar fi vorba de anul 70), din ordinul împăratului Vespasian, care își dorea un monument care să celebreze victoriile sale militare din Orientul Mijlociu. Locul ales a fost un teren mlăștinos pe care existase un lac artificial lângă Domus Aurea ("Casa de aur"), fosta reședință imperială a lui Nero, în apropiere de Forumul Roman și de Dealul Palatin.

La moartea lui Vespasian însă, în anul 79, Colosseumul nu era terminat. Construcția a fost terminată de Titus, fiul lui Vespasian, în anul 80. Sărbătorile de inaugurare, cu jocuri și spectacole, au durat 100 de zile, iar în timpul ceremoniei de deschidere au fost ucise 5000 de animale sălbatice într-o singură zi.

Numele Colosseumului

Numele original al monumentului era Amfiteatrul Flavian (Amphitheatrum Flavianum), pentru că împărații care l-au construit proveneau din dinastia Flavia. 

În Evul Mediu a început să fie cunoscut sub numele de Colosseo (Colosseum), din cauza, se pare, a enormei statui din bronz a lui Nero (Colosul lui Nero), aflată în apropierea monumentului. Statuia a fost distrusă, astăzi se mai poate vedea doar locul în care a existat, situat în vecinătatea Colosseumului.

Conform unei alte teorii, numele Colosseumului derivă de la faptul că a fost construit pe locul în care se găsea în vechime un templu al zeiței Isis (Collis Isei). 

Există și o legendă legată de numele actual al monumentului: se spune că ar fi fost construit pe locul unui templu păgân în care era adorat diavolul și unde la sfârșitul ceremoniei preoții îi întrebau pe adepți: Colis Eum? ("Îl adori pe el?"). 

Indiferent de unde îi provine numele, astăzi toată lumea îl cunoaște drept Colosseum.

De ce a fost construit Colosseumul?

Colosseumul a fost construit pentru a găzdui spectacole publice, oferite în mod gratuit poporului de către împărați. Cu alte cuvinte, panem et circenses ("pâine și circ"), adică mâncare și distracție gratuite, în scopul de a crește faima și popularitatea împăratului și de a evita nemulțumirile și revoltele care ar fi putut apărea în rândurile cetățenilor.

Spectacolele durau ore întregi și cuprindeau sângeroase lupte între gladiatori (munera), între gladiatori și animale sălbatice (multe provenite din Africa), vânători de animale (venationes), execuții publice, reprezentații teatrale, dar și...bătălii navale (naumachie).

Pentru organizarea bătăliilor navale era nevoie de circa 7 ore, timp în care arena era umplută cu apă, printr-un sistem de puțuri și conducte interioare. Bătăliile navale nu au avut prea mare succes la public, așa că reprezentațiile au fost abandonate rapid.

Execuțiile, care erau transformate în adevărate spectacole, aveau loc de obicei la ora prânzului. Condamnații erau omorâți fie prin ardere pe rug, fie prin crucificare, fie prin ucidere cu sabia sau de către animalele sălbatice.

Arhitectura Colosseumului

Contrar aparențelor, Colosseumul nu are formă rotundă, ci ovală.

Structura exterioară are patru etaje, dintre care primele trei prezintă arcade deschise, încadrate de semicoloane decorative. Stilul arhitectural al coloanelor se schimbă de la un nivel la altul: toscan (un stil doric simplificat), ionic, corintic și respectiv compozit la ultimul etaj. În arcadele de la al doilea și al treilea nivel erau așezate sute de statui.

O cantitate imensă de material de construcție (tuf, cărămizi și travertin) a fost folosită la ridicarea zidurilor. Fațada a fost îmbrăcată în peste o sută de mii de metri cubi de travertin, provenit din carierele de la Tivoli, localitate aflată la circa 30 km distață. Sute de console de fier au fost folosite pentru a fixa plăcile pe pereții exteriori. Greutatea acestora a fost estimată la 500 de tone.

Găurile pe care le vezi azi în zidul exterior al Colosseumului se datorează cel mai probabil chiar acestor console metalice pe care romanii le-au folosit la construcție. Odată cu îndepărtarea plăcilor de travertin care acopereau monumentul, elementele metalice au rămas la vedere, iar fierul – material prețios în acele vremuri – a fost furat pentru a fi topit și reutilizat. Există și o legendă conform căreia găurile au fost făcute de popoarele barbare pentru a pune în ele praf de pușcă și a distruge Colosseumul. Puțin probabil, având în vedere că praful de pușcă nu exista în acele timpuri.

Arena, dotată cu sistem de drenaj, era acoperită inițial cu un pavaj din lemn, peste care se punea nisip. Nu întâmplător, în limba latină cuvântul care desemnează nisipul este chiar arena, termen care de atunci a fost folosit pentru definirea locurilor în care se desfășoară spectacole. Nisipul avea un rol practic: împiedica gladiatorii să alunece, absorbind în același timp și sângele care curgea din belșug și mascând mirosurile urâte.

Sub arenă se afla o complexă rețea de tuneluri și camere subterane, numită hypogeum (cuvânt care provine din limba greacă și care înseamnă chiar "sub pământ"). Aici stăteau gladiatorii, condamnații și animalele sălbatice. În hipogeu se găseau locuri în care se antrenau gladiatorii, magazii și alte spații. Cu ajutorul unui complex sistem de scripeți și lifturi erau ridicate în arenă cuștile cu animale, dar și diferite decoruri care serveau la reprezentații.

Partea subterană a arenei a fost descoperită abia în sec. al XIX-lea și a fost excavată complet în anii 1938-1939.

Un acoperiș mobil, destinat să apere spectatorii de soare sau ploaie, era fixat cu ajutorul a 240 de piloni din lemn înfipți în partea superioară a Colosseumului. Era confecționat din 80 de mari bucăți triunghiulare de pânză. Pentru că la început au fost folosite pânze de vele, acoperișul s-a numit velarium. Ulterior s-a trecut la folosirea pânzei de in, care era mai ușoară. Întinderea pânzelor se făcea de către o echipă de marinari din flota romană, care le manevrau cu ajutorul a 320 de funii.

O reconstituire a Colosseumului te poate ajuta să înțelegi mai bine alcătuirea monumentului.

Cum se desfășurau spectacolele la Colosseum?

La spectacolele de la Colosseum putea participa toată lumea. Fiecare familie avea bilet de acces, numerotat. Deasupra arcadelor din partea de nord se mai pot vedea încă numerele care indicau sectoarele și care pe vremuri erau vopsite cu roșu, pentru a fi vizibile de la distanță.

Spectatorii intrau prin 76 de arcade prezente la baza Colosseumului, treceau prin coridoarele interne (ambulacri) și, prin porțile de acces, ajungeau în diferitele sectoare ale amfiteatrului. Porțile de acces purtau numele de vomitaria, pentru că permiteau intrarea sau ieșirea unui număr mare de oameni într-un timp foarte scurt. Se spune că 50.000 de oameni puteau ieși din Colosseum într-un interval de 5-10 minute.

Împăratul și celelalte persoane importante intrau prin cele două intrări situate în capetele axei scurte ale amfiteatrului. Celelalte două intrări din capetele axei lungi duceau direct în arenă și pe acolo intrau cei care jucau în spectacole.

Gradenele amfiteatrului erau organizate într-o anumită ordine, în funcție de clasa socială – cu cât erai mai bogat și mai important, cu atât stăteai mai aproape de arenă.

Gradenele pe care stăteau senatorii erau din marmură (încă se mai pot vedea câteva trepte din marmură), celelalte din cărămidă, iar cele din rândurile de sus, destinate femeilor, erau din lemn.

Fiecare senator avea loc rezervat, cu numele inscripționat. Inscripțiile se schimbau atunci când mureau sau când încetau să mai fie senatori. Numele pe care le mai poți citi astăzi sunt cele ale ultimilor senatori care au asistat la spectacole înainte de abandonarea amfiteatrului.

Pentru a sta comod, spectatorii își aduceau de acasă pernuțe pe care le puneau pe treptele din piatră.

Cele două intrări în arenă se găseau în capetele axei lungi. Prin intrarea de vest, numită Porta Triumphalis ("Poarta triumfală"), intrau la începutul spectacolului gladiatorii și ieșeau la sfârșit cei care rămâneau în viață. (Dacă vizitezi Colosseumul, nu rata reprezentarea pictată a orașului Ierusalim văzut de sus, realizată în sec. al XVII-lea și aflată pe arcul posterior al porții.)

Prin poarta de est erau introduse animalele exotice de dimensiuni mari (în Colosseum se aduceau până și girafe) și erau scoase la final corpurile gladiatorilor morți. Nu întâmplător numele porții era Porta Libitinaria, Venus Libitina fiind zeița înmormântărilor. 

În arenă nu se desfășura un singur spectacol, ci mai multe în același timp. Dimineața aveau loc luptele cu animale, la prânz se desfășurau execuțiile capitale, iar la amiază luptele între gladiatori, cele mai apreciate de public.

Luptele se terminau în sânge și în urletele delirante ale spectatorilor. Se estimează că în interiorul Colosseumului au murit de-a lungul timpului aproximativ 500.000 de oameni și un milion de animale.

Gladiatorii, al căror nume derivă din arma pe care o foloseau – o sabie scurtă, numită gladius, erau personaje populare în Roma antică. Proveneau de obicei din rândurile sclavilor, ale prizonierilor și ale condamnaților la moarte. Unii deveneau atât de faimoși încât numele lor apăreau în diferite inscripții, puteau participa la banchete sau puteau strânge bani suficienți să își răscumpere libertatea. Erau văzuți ca un simbol al bărbăției și al curajului și se credea că sângele lor vindecă impotența și aduce fertilitatea.

La intrarea în arenă, gladiatorii îl salutau pe împărat strigând Ave imperator, morituri te salutant ("Ave, împărate, cei care merg la moarte te salută"). Se spune că într-o zi, atunci când împăratul Claudiu a răspuns "Sau poate că nu", s-au simțit atât de jigniți încât au făcut grevă.

Cum gladiatorii erau personajele principale ale spectacolelor din Colosseum, amfiteatrul era conectat direct cu Ludus Magnus, cea mai mare școală de gladiatori.

Să nu uităm că Traian a sărbătorit cucerirea Daciei din anul 107 cu 123 de zile de întreceri, la care au participat 10.000 de gladiatori și 11.000 de animale.

Cum a decăzut Colosseumul?

Decăderea Colosseumului a început cu interzicerea spectacolelor. Ultimele lupte între gladiatori au avut loc în anul 437, fiind interzise începând cu 438, iar ultimele vânători de animale în anul 523.

Colosseumul și-a pierdut gloria de altădată și a fost abandonat, fiind folosit de-a lungul timpului ca cimitir, fortăreață, locuință, dar și carieră de piatră.

În Evul Mediu, Colosseumul era asociat cu legende și superstiții sumbre, care aveau în centru vrăjitori, fantome și duhuri necurate. Se spunea că ar fi fost una dintre cele șapte porți ale infernului sau că sufletele gladiatorilor uciși ar bântui în timpul nopții, negăsindu-și liniștea. Nici nu e de mirare – o parte din Colosseum era folosită drept loc de îngropare, iar pasionații de ocultism mergeau în timpul nopții pentru a căuta ierburi și resturi pe care să le folosească la prepararea poțiunilor magice.

În sec. al XIII-lea, familia Frangipane și-a construit reședința în interiorul său. Chiar dacă palatul a fost demolat, alte locuințe, ateliere sau adăposturi pentru animale s-au adăugat de-a lungul timpului.

Deși monumentul era deja folosit de mult timp drept carieră, în timpul Renașterii devastarea a fost sistematică. Colosseumul a fost jefuit fără milă de piatră și de marmură, care a fost folosită drept material de construcție pentru multe biserici, palate și poduri din Roma. Câteva exemple sunt Palazzo della Cancelleria, care găzduiește una dintre expozițiile Leonardo da Vinci din Roma, Palazzo Venezia, Palazzo Farnese, Palazzo Barberini, dar și Bazilica San Pietro din Vatican.

Abandonat, monumentul a fost luat în stăpânire de natură. Imaginea sa romantică a atras atenția artiștilor, dar și a botaniștilor, care au început să studieze flora sălbatică a Colosseumului. Primul tratat botanic a apărut în anul 1643. De atunci până acum au fost clasificate și studiate peste 300 de specii de plante rare și exotice.

Distrugerea s-a oprit abia în anul 1744, atunci când papa Benedict al XIV-lea a interzis furturile de materiale din Colosseum. În 1749 l-a declarat loc sacru și l-a inclus în procesiunea Via Crucis din Vinerea Sfântă, în amintirea presupușilor martirilor creștini omorâți aici. Procesiunea pornește și în zilele noastre tot de la Colosseum însă, în pofida acestui fapt, nu s-au găsit nici până acum dovezi care să ateste faptul că amfiteatrul a fost scena martiriului creștinilor.

Din sec. al XIX-lea au început săpăturile arheologice, menite să-i redea amiteatrului frumusețea de odinioară.

Colosseum în date:

Informații interesante și curiozități despre Colosseum:

Te-ar putea interesa și:

0721.810.270
Scrie-ne pe numărul 0721.810.270

Anulează