1. Home
2. Toscana
3. Florenta

Galeria Academiei din Florența

Galeria Academiei (Galleria dell'Accademia di Firenze) se numără printre cele mai importante obiective turistice din Florența. Atrage un mare număr de turiști, care se înghesuie să admire faimoasa statuie a lui David (statuia aflată în Piazza della Signoria este doar o copie). Pe lângă aceasta, muzeul adăpostește și multe alte opere de artă, inclusiv încă șase sculpturi realizate de Michelangelo.

Bilete la Galeria Academiei

Poți cumpăra biletele direct de la casele de bilete sau online (în ultimul caz, la preț se adaugă o taxă de rezervare de 4 EUR/pers.).

Recomandarea noastră este să faci rezervare online, cu mult timp înainte de data vizitei. Galeria Academiei este unul dintre cele mai vizitate muzee din Florența, cozile sunt mari, iar biletele se epuizează rapid.

Bilete cumpărate la fața locului

Biletele cumpărate la fața locului, de la casele de bilete ale Galeriei Academiei, au următorul preț:

• adult: 20 EUR
• pers. 18-25 ani: 2 EUR
• pers. sub 18 ani: gratuit

Bilete cumulative:

• Galeria Academiei + Muzeul Bargello: 26 EUR (biletul este valabil 48h)
• Bilet cumulativ Musei del Bargello: 38 EUR (biletul este valabil 72h și include accesul la Galeria Academiei, Muzeul Bargello, Capelele Medici, Palazzo Davanzati, Orsanmichele și Casa Martelli)

Te avertizăm totuși că va fi destul de greu să găsești bilete la fața locului. Timpul de așteptare la coadă este mare, iar probabilitatea de a mai exista bilete pentru ziua respectivă este destul de mică.

Bilete rezervate online

Cel mai sigur este să cumperi biletele online, pe site-ul oficial. Fă rezervarea cât mai din timp - sunt slabe șanse de mai a găsi bilete pentru Galeria Academiei cu o săptămână (sau chiar mai mult) înainte de data vizitei.

Prețul biletelor rezervate online (cu taxa de rezervare inclusă) este:

• adult: 24 EUR
• pers. 18-25 ani: 6 EUR
• pers. sub 18 ani: 4 EUR

Bilete cumulative:

• Galeria Academiei + Muzeul Bargello: 30 EUR (biletul este valabil 48h)
• Bilet cumulativ Musei del Bargello: 42 EUR (biletul este valabil 72h și include acces la Galeria Academiei, Muzeul Bargello, Capelele Medici, Palazzo Davanzati, Orsanmichele și Casa Martelli)

Biletele cumpărate online nu se pot modifica sau anula.

În cazul în care nu mai găsești bilete pe site-ul oficial, încearcă și pe site-urile de experiențe turistice GetYourGuide, Tiqets, Viator sau Musement. În unele cazuri, biletele costă cu câțiva euro mai mult, dar sunt șanse mai mari să găsești locuri libere.

O altă posibilitate de a vedea Galeria Academiei este să rezervi un tur ghidat. Pe lângă biletele skip the line, acestea îți oferă în plus și vizita ghidată, ajutându-te să pui operele de artă în context și să le înțelegi mai bine.

Îți recomandăm să te prezinți la Galeria Academiei cu minim 15 minute înainte de ora rezervată, pentru că și în cazul biletelor rezervate online cozile la intrare pot fi destul de mari.

Zile cu intrare gratuită

În anumite zile din an, accesul la Galeria Academiei este gratuit. Aceste zile sunt:

• prima duminică a fiecărei luni, în cadrul inițiativei Domenica al museo ("Duminica la muzeu")
• 25 aprilie (Sărbătoarea Eliberării)
• 2 iunie (Sărbătoarea Republicii)
• 4 noiembrie (Sărbătoarea Unității Naționale și a Forțelor Armate)

În zilele cu intrare gratuită nu se pot face rezervări, iar pentru a intra va trebui să aștepți la cozile foarte lungi care se formează la intrare.

În data de 8 martie, accesul este gratuit pentru femei.

Program de vizitare

Galeria Academiei din Florența are următorul program:

• luni: închis
• marți-duminică: 08:15-18:50

Ultima intrare se face la orele 18:20. Operațiunile de închidere încep la orele 18:40.

În datele de 25 decembrie și 1 ianuarie, Galeria Academiei este închisă.

Galeria Academiei se află în Via Ricasoli nr. 58/60, în apropiere de Biserica San Marco. Îți sugerăm să profiți de această apropiere pentru a vizita și fosta mânăstire San Marco, în care a locuit Savonarola (poți vizita chilia) și în care se află picturile lui Fra' Angelico.

Reguli de acces

• La intrarea în Galeria Academiei se face un control cu detectorul de metale. Este interzis accesul cu foarfece, cuțite sau alte obiecte metalice periculoase.
• Nu este permis accesul cu genți și bagaje de dimensiuni mai mari de 40x30x18cm, căști moto sau de bicicletă. Galeria Academiei nu dispune de garderobă.
• În interiorul muzeului este interzis consumul de mâncare și băutură. Este permis accesul doar cu sticle de apă de maxim 0,5l.
• Nu este permis accesul cu animale de companie, cu excepția câinilor-ghid pentru nevăzători.
• Copiii sub 12 ani trebuie să fie însoțiți de un adult.
• Telefoanele mobile trebuie să fie oprite sau setate pe modul silențios.
• Fumatul este interzis.
• Fotografiatul este permis, dar fără a utiliza blitz, selfie stick sau trepied.
• Este interzis să atingi operele de artă.

Vizită la Galeria Academiei

Pentru a vizita Galeria Academiei, vei avea nevoie de 1-2 ore, în funcție de interesul tău pentru artă. Galeria expune lucrări de pictură, sculptură și instrumente muzicale, cea mai mare parte fiind dedicată picturii.

Traseul de vizitare se desfășoară pe două niveluri. Pentru a te orienta mai ușor, îți sugerăm să descarci harta muzeului.

O scurtă istorie

Galeria Academiei își are începuturile în anul 1784, când Pietro Leopoldo, mare duce de Toscana, a transformat vechea Academie a Artelor Desenului, fondată în 1563 de Cosimo I de' Medici, în Academia de Arte Frumoase. Noua instituție a fost instalată în spațiile mânăstirii San Niccolò di Cafaggio și ale fostului spital San Matteo. Lângă ea a fost amenajată o galerie în care au fost aduse câteva sculpturi și picturi, al căror scop era acela de a servi formării și educării artistice a studenților la Academie.

Cu timpul, Galeria Academiei s-a îmbogățit cu opere de artă provenind din bisericile și mânăstirile din Florența desființate la ordinul lui Pietro Leopoldo, în 1786 și, mai târziu, la ordinul lui Napoleon, în 1810. Momentul decisiv însă pentru faima ulterioară a Galeriei a fost aducerea în muzeu, în anul 1873, a statuii "David" a lui Michelangelo, din Piazza della Signoria.

Sala Colosului

Sala Colosului (Sala del Colosso) este prima sală în care vei păși, odată ce ai intrat în Galeria Academiei. Numele său provine de la un model în ipsos al unei statui antice a Dioscurilor, care a fost expus aici până la începutul sec. al XX-lea.

Astăzi, în centrul sălii se află modelul din ipsos realizat de Giambologna în sec. al XVI-lea pentru sculptura "Răpirea Sabinelor", aflată în Loggia dei Lanzi din Piazza della Signoria.

Pe pereți se găsesc mai multe picturi cu tematică religioasă, ce datează din sec. al XV-lea și începutul sec. al XVI-lea, provenind de la biserici și mânăstiri. Dintre autori, numele cele mai faimoase sunt cele ale lui Botticelli, Ghirlandaio (în atelierul căruia tânărul Michelangelo a fost ucenic), Perugino, Filippino Lippi sau Paolo Uccello.

Galeria Prizonierilor (Galleria dei Prigioni)

Din Sala Colosului, mergând spre stânga, vei ajunge în Galeria Prizonierilor (Galleria dei Prigioni). Aceasta își ia numele de la statuile pe care Michelangelo le-a executat pentru mormântul papei Iulius al II-lea, aflat în Bazilica San Pietro in Vincoli din Roma. Patru dintre acestea (neterminate) se găsesc aici, în Galeria Academiei, iar celelalte două (singurele finalizate) sunt expuse la Muzeul Luvru din Paris.

Primul proiect al lui Michelangelo, din anul 1505, mult mai ambițios, prevedea împodobirea mormântului cu 16 sau 20 de statui. De-a lungul anilor, artistul a redus treptat numărul acestora, până când, în final, în proiectul din anul 1542, a renunțat complet la idee.

În 1564, după moartea lui Michelangelo, cele patru statui care se găsesc astăzi în Florența au fost donate de către nepotul său marelui duce Cosimo de' Medici, care le-a folosit pentru a decora Grota Buontalenti din Grădinile Boboli. Sculpturile au fost aduse în Galeria Academiei abia în anul 1908.

Cele patru statui, realizate în perioada 1516-1534, înfățișează patru prizonieri: "Sclavul care se trezește", "Sclavul tânăr", "Sclavul bărbos" și "Atlant". Datorită faptului că nu au fost finalizate și modului de lucru al lui Michelangelo, sculpturile îți dau senzația că prizonierii luptă pentru a se elibera din strânsoarea marmurei.

Pe lângă cei patru "prizonieri", în această sală se află și alte două lucrări ale lui Michelangelo: "Sf. Matei" și "Pietà di Palestrina".

Sculptura "Sf. Matei", aflată pe peretele din dreapta, între "Sclavul tânăr" și "Sclavul bărbos", i-a fost comandată lui Michelangelo în anul 1503, făcând parte dintr-un grup de 12 statui care ar fi trebuit să împodobească Domul din Florența. Nici în acest caz proiectul nu a fost dus la capăt, iar statuia a fost abandonată până în anul 1834, când a fost adusă în Galeria Academiei.

Grupul statuar "Pietà di Palestrina", expus pe peretele din dreapta, chiar înainte de statuia lui David, nu apare în documente, dar cei mai mulți istorici de artă i-l atribuie lui Michelangelo. Sculptura, înfățișându-i pe Fecioara Maria și pe Sf. Ioan, care susțin corpul lui Iisus, s-a găsit până în anul 1939 în Biserica Santa Rosalia din orașul Palestrina, aflat lângă Roma.

În Galeria Prizonierilor se găsesc și câteva picturi de Ghirlandaio, Fra' Bartolomeo și Andrea del Sarto.

Tribuna lui David

În capătul Galeriei Prizonierilor, acolo unde vei vedea cea mai mare aglomerație, se află Tribuna lui David (Tribuna del David). În anul 1873, statuia lui David a fost mutată din Piazza della Signoria în Galeria Academiei, pentru a fi protejată de intemperii. În locul său din piață, în anul 1910 a fost instalată o copie. O altă copie a statuii vei găsi în Piazzale Michelangelo.

Construcția tribunei, încredințată arhitectului Emilio De Fabris, a durat 9 ani, iar până atunci opera lui Michelangelo a fost adăpostită într-o ladă de lemn. Abia în anul 1882, statuia lui David a fost așezată în locul în care o poți vedea și astăzi.

David este cea mai faimoasă sculptură renascentistă a Europei și motivul pentru care turiștii aleg să viziteze Galeria Academiei.

Statuia i-a fost comandată lui Michelangelo în anul 1501, pe când avea doar 26 de ani, de către Opera del Duomo - instituția care administra Domul din Florența. Sculptura ar fi trebuit să împodobească unul dintre contraforții catedralei. Pentru realizarea ei, Michelangelo a primit un uriaș bloc de marmură ce fusese extras în urmă cu vreo 40 de ani din dealurile Toscanei. În trecut, alți doi artiști încercaseră să-l sculpteze, dar în cele din urmă se dăduseră bătuți - blocul era mult prea înalt și prea îngust, iar marmura era fragilă și plină de fisuri.

Toate aceste piedici nu l-au împiedicat însă pe Michelangelo să creeze ceea ce va deveni una dintre cele mai renumite sculpturi ale lumii. Contrar reprezentărilor tradiționale de până atunci, care îl înfățișau pe David după izbândă, alături de capul lui Goliat, artistul a ales să-l redea în momentul în care se concentrează înainte de aruncarea pietrei. Ca toate operele sale, sculptura este încărcată de semnificații - Michelangelo nu a realizat niciodată lucrări care să fie frumoase și atât.

Statuia, de peste 5 metri înălțime, a fost sculptată în întregime din acel bloc de marmură. A fost terminată trei ani mai târziu, în 1504, și expusă în Piazza della Signoria, pentru ca toată lumea să o poată admira. Succesul său a fost atât de mare, încât autoritățile au luat hotărârea de a nu o mai amplasa pe catedrală, ci de a o lăsa definitiv acolo, în față la Palazzo Vecchio. Piazza della Signoria, care simboliza puterea politică și civilă a orașului, era cel mai bun loc pentru a o expune. David al lui Michelangelo întruchipa perfect Florența republicană, care se eliberase de curând de sub dominația familiei Medici și care avea puterea să reziste oricărui dușman. 

Privindu-l pe David, s-ar putea să remarci că proporțiile statuii sunt departe de cele ideale - capul pare prea mare în comparație cu corpul, brațele par și ele prea lungi, iar palmele sunt prea mari față de brațe. Adu-ți aminte însă că statuia urma inițial să fie așezată la înălțime, pe Dom, și deci privită de undeva de jos și de la o oarecare distanță. Michelangelo nu a greșit - știa perfect ce face și a calculat totul astfel încât sculptura să pară perfectă din perspectiva celui care privește catedrala.

Gipsoteca

Mergând către stânga statuii lui David, vei ajunge în sala numită Gipsoteca, în care sunt expuse multe modele din ipsos ale unor statui, dar și unele picturi. Sala a fost reamenajată în urmă cu câțiva ani, cu intenția de a recrea atmosfera unui atelier de sculptură din sec. al XIX-lea.

Pictura de secol XIII și XIV

Între statuia lui David și Gipsoteca se mai găsesc trei săli micuțe în care sunt expuse lucrări ale unor pictori din sec. al XIII-lea și al XIV-lea. Acestea sunt cele mai vechi opere de artă din Galeria Academiei, ce provin din biserici și mânăstiri din Florența sau din alte zone alte Toscanei.

Prima sală este dedicată picturilor din sec. al XIII-lea și începutul sec. al XIV-lea (de dinaintea lui Giotto), cea de-a doua prezintă picturile lui Giotto și ale adepților săi, iar cea de-a treia îi are în prim-plan pe Giovanni da Milano și pe frații Orcagna.

Instrumente muzicale

În secțiunea dedicată muzicii, aflată tot la parterul Galeriei Academiei, în dreapta Sălii Colosului, sunt expuse instrumente muzicale ce provin din colecțiile private ale ducilor de Toscana. Printre ele se numără singura violă din lume realizată de Antonio Stradivari care se păstrează în starea originală, dar și instrumente muzicale mai ciudate, precum serpentul, care în sec. al XVIII-lea era folosit ca bas pentru a acompania muzica sacră și militară.

Pictura de secol XV

Vizita la Galeria Academiei se încheie cu cele trei săli de la primul etaj, dedicate lui Lorenzo Monaco și goticului târziu din sec. al XV-lea, incluzând și lucrări de artă din afara Italiei.