15 locuri de vizitat în Polignano a Mare
Polignano a Mare, pitorescul orășel aflat în apropiere de Bari, are doar câteva obiective de vizitat în sensul clasic al cuvântului. Frumusețea sa deosebită l-a transformat însă într-una dintre cele mai populare destinații turistice din regiunea Puglia. Atracțiile principale sunt plaja Lama Monachile și centrul istoric, iar dintre activități cea mai căutată este plimbarea cu barca pentru a vedea grotele de lângă țărm.
Câteva ore îți pot fi de ajuns pentru a vedea locurile din Polignano a Mare (de obicei, turiștii vizitează în aceeași zi și Monopoli, aflat foarte aproape, la 5 minute de mers cu trenul). Dacă vrei totuși să te bucuri mai pe îndelete și să descoperi farmecul orașului și în timpul serii, îți recomandăm să te cazezi cel puțin o noapte în Polignano.
Traseul pe care ți-l propunem pleacă de la gară (cel mai simplu mod de a ajunge de la Bari la Polignano este cu trenul). De acolo, urmează Viale delle Rimembranze către centrul orașului (unde ajungi în circa 8 minute), trece prin Piazza Aldo Moro, apoi prin Piazza Garibaldi, pe Ponte Borbonico, plaja Lama Monachile și pe la statuia lui Domenico Modugno, pentru a intra în cele din urmă în orașul vechi.
Cei care își doresc o modalitate mai comodă de a vedea atracțiile turistice din Polignano pot rezerva un tur cu tuk-tuk. Acestea sunt de fapt simpatice mașinuțe tradiționale Ape Calessino Piaggio, folosite pentru vizita orașului.
1. Piazza Aldo Moro
Cel mai probabil, Piazza Aldo Moro nu te va impresiona. Cu o formă dreptunghiulară, mărginită de copaci, a fost amenajată la începutul sec. al XX-lea. Este principala piață a orașului, unde au loc spectacolele și festivalurile din timpul anului.
Pe o latură a acestei piețe, se află un local numit Pescaria, unde vei găsi sendvișuri cu pește și fructe de mare. Nu te aștepta la un restaurant pretențios - este un loc apreciat atât de turiști, cât și de către localnici, ideal pentru o gustare sau o masă rapidă.
2. Piazza Garibaldi
Din Piazza Aldo Moro vei ajunge imediat în Piazza Garibaldi, unde se găsesc mai multe baruri și restaurante.
Cea mai importantă clădire din piață este Palazzo Marchesale, fosta reședință a nobililor din Polignano a Mare. Nucleul său datează din a doua jumătate a sec. al XV-lea. La începutul sec. al XIX-lea, palatul a fost extins pentru a îngloba o parte din strada Via Muraglie, sprijinindu-se direct pe o porțiune a vechilor fortificații ale orașului.
În mijlocul pieței se înalță un monument al eroilor din Polignano căzuți în cele două războaie mondiale. Pe lângă relieful cu scene de bătălie, o placă comemorează victimele atentatului terorist din anul 2003 în baza italiană din Nassiriya (Irak).
Oprește-te timp de o cafea și de o înghețată în această piață. Și nu pentru orice cafea, ci pentru așa-numita caffè speciale ("cafea specială") de la barul Il Super Mago del Gelo. Fondatorul său, Mario Campanella, a inventat o cafea în care a combinat espresso, lichior de migdale, frișcă și coajă de lămâie. Atenție! În aceeași piață mai există un bar cu nume similar (Il Mago del Gelato).
Pentru înghețată îți recomandăm însă și un alt loc: o gelaterie mică din apropiere, numită Caruso, unde vei găsi înghețate delicioase.
3. Ponte Borbonico
Ponte Borbonico ("Podul Borbonic") a fost construit în anul 1836, din ordinul regelui Ferdinand al II-lea de Bourbon. Podul era parte dintr-un proiect mai amplu, ce avea scopul de a asigura legătura între orașele Bari și Lecce.
De pe podul aflat la 15 metri înălțime, vei avea o vedere frumoasă către plaja Lama Monachile, unde poți coborî pe o scară și către căsuțele albe, cocoțate pe stâncile din Polignano a Mare.
Pe sub Ponte Borbonico trece antica Via Traiana, care lega în trecut Benevento (astăzi în regiunea Campania) de Brindisi (în Puglia). Deasupra acesteia se înălță un pod mai micuț, dar mult mai vechi, din sec. al II-lea, de origine romană. Pentru a ajunge la acesta va trebui să te îndrepți spre stânga, către partea opusă mării față de Ponte Borbonico.
4. Plaja Lama Monachile
Lama Monachile, numită și Cala Porto, se numără printre cele mai faimoase plaje din Italia și este unul dintre cele mai cunoscute și mai fotografiate locuri din Polignano a Mare.
Lama este un termen geografic specific regiunii Puglia și desemnează în acest caz partea finală a unei văi înguste, carstic-erozive. Cuvântul Monachile se referă la focile din specia Monachus Monachus (foca mediteraneeană), ce se găseau în trecut în împrejurimi.
La sfârșitul sec. al XV-lea, pe când Polignano a Mare era sub dominația Veneției, în această zonă se afla un mic port comercial.
Plaja, cu pietricele mici, șlefuite de mare, este destul de îngustă. Fundul este stâncos, iar apa se adâncește rapid. Golfulețul este străjuit din ambele părți de stânci înalte, unde se desfășoară în fiecare an campionatul de sărituri în apă de la înălțime Red Bull Cliff Diving.
Sportul este foarte vechi, dar campionatul mondial a fost instituit oficial abia în anul 2009. La fiecare competiție participă 12 femei și 12 bărbați care se aruncă în apă de la 21 și respectiv 27 m înălțime. Săritura, care cuprinde elemente de acrobație, trebuie să se termine vertical, atingând apa mai întâi cu picioarele. Concursul se desfășoară în diferite părți ale lumii, printre care și Polignano a Mare (unde va avea loc în perioada 25-27 septembrie 2026).
Poți coborî la plajă fie pe o scară aflată lângă Ponte Borbonico, fie din alt punct aflat mai în față (cum mergi spre statuia lui Modugno), în Via Conversano.
5. Statuia lui Domenico Modugno
Continuând să mergi înainte după Ponte Borbonico și apoi în dreapta, către mare, vei ajunge la un alt simbol al orașului Polignano - o statuie pe care cei mai mulți trecători se opresc să o fotografieze. Este statuia lui Domenico Modugno, un cunoscut cantautor italian. Poate de numele lui nu ai auzit, dar sigur cunoști celebra melodie Volare (Nel blu dipinto di blu), pe care acesta a compus-o și a cântat-o.
Statuia din bronz, înaltă de 3 m, a fost construită în anul 2009, de sculptorul argentinian Hermann Mejer, în onoarea lui Modugno. Compozitorul, alintat de prieteni cu numele de Mimì, s-a născut în anul 1928 în Polignano a Mare. În 1958, a câștigat Festivalul din Sanremo cu melodia Volare, cu care a obținut ulterior locul al treilea la finala Eurovision din Franța. Cântecul a devenit rapid un fenomen global, adjundecându-și două premii Grammy la prima ediție a galei și rămânând, până astăzi, una dintre cele mai ascultate și iubite piese italiene din toate timpurile.
Promenada care începe de lângă statuie poartă de asemenea numele cantautorului: Lungomare Domenico Modugno.
Din această zonă (ca și de pe țărmul stâncos către care coboară o scară) ai o vedere frumoasă spre golful unde se află plaja Lama Monachile și casele din centrul istoric al orașului, cu Bastionul Santo Stefano.
6. Piscina naturală
Mergând înainte pe faleză, vei zări jos, pe țărm, o piscină naturală. Se află în zona numită Grottone și este un bazin săpat în stâncă, pe care valurile îl umplu cu apele mării.
Dacă decizi să te bucuri de o baie în piscină, te sfătuim să iei cu tine aquashoes (încălțăminte pentru apă).
7. Porta dell'Arco Marchesale
Porta dell'Arco Marchesale este cea care leagă Piazza Garibaldi de centrul istoric din Polignano a Mare. Cunoscută și sub numele de Porta Grande ("Marea Poartă") sau Arco della Porta ("Arcul Porții"), poarta face parte dintr-o veche centură de fortificație a orașului, construită în anul 1530. La poartă se ajungea trecând pe un pod mobil, ridicat deasupra șanțului de apărare (actuala Piazza Garibaldi).
În interiorul arcului se găsește o pictură cu autor necunoscut ce înfățișează "Răstignirea lui Hristos" și datează de la sfârșitul sec. al XVI-lea.
Deasupra porții se află o bisericuță din sec. al XVI-lea, numită Confraternità di San Giuseppe ("Frăția Sf. Iosif").
8. Centrul istoric
Centrul istoric din Polignano, construit pe stâncile de deasupra mării, este un amestec de alei înguste și labirintice, colțuri pline de flori, magazine colorate, terase panoramice și piațete fermecătoare.
Plimbându-te prin partea veche, vei remarca cu siguranță versurile scrise pe trepte, pe ziduri sau pe porțile caselor. Autorul lor a fost Ezio Guido Lupori, un locuitor din Bari mutat în Polignano. Îndrăgostit de poezie, acesta a început să picteze versuri în diferite locuri din oraș, iar localnicii și-au dat acordul și au sprijinit această inițiativă. Citatele aparțin fie unor scriitori faimoși, fie chiar lui Guido, care a semnat cu numele de Guido il Flâneur (flâneur este un termen de origine franceză care desemnează o persoană care se plimbă fără scop precis pe străzile unui oraș, admirând oamenii și clădirile).
Guido il Flâneur a murit la sfârșitul anului 2024, dar versurile sale continuă să încânte localnicii și turiștii deopotrivă.
9. Piazza Vittorio Emanuele II
Piazza Vittorio Emanuele II (cunoscută de localnici mai curând sub numele de Piazza dell'Orologio) este principala piață din centrul istoric din Polignano a Mare.
Este o piață micuță, unde se găsesc Torre dell'Orologio ("Turnul cu Ceas") și Biserica Matrice, dedicată "Înălțării Maicii Domnului".
10. Torre dell'Orologio
Torre dell'Orologio ("Turnul cu Ceas"), numit și Palazzo dell'Orologio, este o clădire de secol XVIII, care a fost în trecut sediu al Primăriei. Numele său se datorează ceasului mecanic, care a fost instalat în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, înlocuind un cadran solar mai vechi.
În nișa de deasupra ceasului se găsește statuia lui San Vito, patronul spiritual al orașului Polignano a Mare, iar sub ceas, la primul nivel al clădirii, este sculptată stema localității: un șoim de mare așezat pe un munte stâncos, care iese din apele mării.
11. Biserica Santa Maria Assunta
Biserica Matrice Santa Maria Assunta este principala biserică din Polignano a Mare. Datează din anul 1295 și a fost catedrală până în 1818. În stânga sa se ridică clopotnița cu înălțimea de 23 m și trei niveluri construite în epoci diferite.
Fațada este simplă, în stil romanic, iar de-o parte și de alta a portalului decorat în stil renascentist se găsesc statuile sfinților Marcu (stânga) și Anton de Padova (dreapta). Deasupra intrării este așezat un basorelief înfățișând "Înălțarea Maicii Domnului" între serafimi care cântă la diferite instrumente muzicale, iar mai sus este reprezentat "Tatăl Etern".
Interiorul bisericii adăpostește câteva opere de artă.
Chiar în stânga intrării se află Cappella del Presepe, unde poți admira o reprezentare a scenei nașterii lui Iisus, sculptată în piatră în anul 1503, de Stefano da Putignano. Aceste reprezentări sunt specifice lumii catolice, iar în limba italiană poartă numele de presepe.
Tavanul din lemn de deasupra navei centrale, ca și tavanul transeptului, au fost pictate în anul 1720, de Luca Alvese. Pardoseala este pavată cu piatră de Trani.
Cea mai importantă pictură se află în sacristie și este un poliptic ce înfățișează "Fecioara cu Pruncul și Sfinți". A fost realizată în 1485 de Bartolomeo Vivarini, mărturie a relațiilor dintre Polignano a Mare și Veneția.
Deasupra intrării în biserică este așezată o orgă din sec. al XVIII-lea, realizată la Napoli.
Altarul principal, din marmură policromă, a fost construit în sec. al XVIII-lea. În spatele său se află frumosul cor de lemn, ce datează din anul 1611 și este decorat cu figuri de sfinți încadrate de ornamente aurite. Pardoseala din zona altarului este și ea deosebită, fiind lucrată din maiolică pictată.
Spre dreapta altarului principal se găsește Capela Rozariului, unde este așezat grupul statuar "Fecioara pe Tron", sculptat de Stefano da Putignano. Aceluiași artist îi aparține și grupul "Pietà", aflat în nava stângă, precum și statuia lui San Vito din nava dreaptă. O sculptură a sa vei găsi și în Monopoli, deasupra intrării în cripta Madonna del Soccorso (vezi și articolul despre ce poți vizita în Monopoli).
În partea stângă este Capela Crucifixului, pe al cărei altar se găsește o cruce în formă de Y (unică în această zonă a Italiei), ce datează din sec. al XVI-lea.
Deasupra altarului principal este Capela San Vito, construită în anul 1613. Sunt păstrate aici o parte din moaștele sfântului (un fragment de braț și rotula unui genunchi).
Cultul Sfântului Vitus, născut în Sicilia și mort în urma torturilor ordonate de Dioclețian, este înconjurat de numeroase legende. Una dintre acestea povestește că Fiorenza, o nobilă din Salerno, s-ar fi salvat de la înec în urma rugăciunilor adresate lui San Vito. În schimb, sfântul ar fi cerut ca rămășițele sale să fie mutate într-un loc dedicat Fecioarei Maria. Acest loc s-a dovedit a fi în Puglia, la câțiva km de Polignano (unde este acum satul San Vito), unde a fost ridicată în sec. al X-lea o mânăstire închinată sfântului.
În fiecare an, în zilele de 14, 15 și 16 iunie, în Polignano are loc sărbătoarea dedicată lui San Vito. Imaginea sfântului este purtată pe mare, într-o procesiune care pornește de la Abbazia di San Vito, și apoi continuă pe uscat, de la Cala Paguro până în Piazza Vittorio Emanuele. În cele trei zile au loc concerte în Piazza Aldo Moro și se organizează focuri de artificii.
12. Terasele panoramice
Să admiri priveliștea mării și a orașului de la punctele de belvedere este unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le poți face în Polignano. Plimbându-te prin oraș, vei găsi mai multe terase panoramice suspendate deasupra mării.
Cea mai cunoscută dintre ele este cea care îți oferă o minunată priveliște către plaja Lama Monachile și Ponte Borbonico (o găsești în această zonă).
În apropiere este Terrazza Santo Stefano, de unde ți se dezvăluie o altă pespectivă asupra localității.
O altă terasă panoramică se găsește foarte aproape de Piazza Vittorio Emanuele II.
Continuând să mergi spre sud, vei ajunge la terasa panoramică de lângă Hotelul Grotta Palazzese.
Imediat lângă, există un alt punct de belvedere, de unde poți admira mai bine grota care adăpostește un restaurant.
La câteva minute mai încolo vei găsi încă o terasă cu priveliște frumoasă către partea de sud din Polignano a Mare.
13. Grotele din Polignano
Orașul vechi este ridicat pe un promontoriu stâncos, deasupra Mării Adriatice. În calcarul din care este alcătuit se deschid zeci de grote marine, formate în urma eroziunii mării și a vântului.
La unele grote se poate ajunge înot, dar pe cele mai multe le poți vedea doar rezervând un tur cu barca. Aceste tururi, care îți dau posibilitatea de a vedea orașul dinspre mare, sunt probabil cea mai populară activitate din Polignano a Mare.
Tururile cu barca au de obicei punctul de plecare la portul din Cala Ponte Marina. Cele mai multe includ opriri pentru poze sau înot, precum și o băutură aperitiv la bord.
Una dintre cele mai cunoscute și mai mari grote este Grotta delle Rondinelle ("Grota Rândunelelor"), la care se ajunge atât dinspre mare cât și dinspre uscat.
Nu departe de ea, în apropiere de piscina naturală, se găsește Grotta Azzurra (“Grota Albastră”), numită așa datorită reflexiilor pe care apa le capătă în lumina soarelui.
Chiar lângă plaja Lama Monachile este Grotta Piana ("Grota Plată"), care are doar 2 metri înălțime.
Alte grote cunoscute sunt Grotta delle Monache ("Grota Călugărițelor"), Grotta Ardito delle Caldaie, Grotte di Pietro e Paolo ("Grotele lui Petru și Pavel"), Grotta dei Colombi ("Grota Porumbeilor") și faimoasa Grotta Palazzese.
14. Grotta Palazzese
Grotta Palazzese este cea mai mare și mai celebră dintre grotele de la Polignano a Mare. Inițial, era accesibilă doar dinspre mare, fiind folosită ca adăpost de către pescari.
În sec. al XVIII-lea, grota a trecut în proprietatea familiei nobiliare Leto, care guverna această zonă. De aici provine și denumirea de Grotta Palazzese, care s-ar traduce prin "Grota Palatului". Noii proprietari au conectat Palazzo Marchesale cu marginea stâncii printr-o succesiune de terase și grădini suspendate. Un pod ducea spre o poartă de acces numită Porta Piccola ("Poarta Mică"), astăzi dispărută. De acolo, o scară săpată în stâncă cobora direct pe marea terasă naturală din interiorul grotei.
Peștera a devenit astfel un salon de recepție în aer liber. Erau organizate banchete fastuoase, baluri și piese de teatru - evenimente care au fost imortalizate de artiștii vremii. Cea mai cunoscută reprezentare datează din anul 1790, se numește Vue de la Grotta di Palazzo avec banquet și îi aparține pictorului francez Louis Jean Desprez.
În sec. al XIX-lea, grota a trecut în proprietatea familiei Miani, care a transformat-o parțial în stabiliment balnear.
Astăzi, în interiorul cavității funcționează unul dintre cele mai faimoase restaurante din lume, Ristorante Grotta Palazesse. Mesele sunt așezate pe o terasă naturală de piatră din interiorul grotei, iar jocul de lumini, sunetul valurilor și panorama Mării Adriatice creează o atmosferă romantică specială. Dacă vrei să mănânci aici, ar fi bine să faci rezervare și să pregătești un buget pe măsura faimei locului.
Deasupra grotei, se găsește și luxosul hotel de cinci stele Grotta Palazzese.
15. Muzeul Pino Pascali
Dacă ești iubitor de artă contemporană, poate îți vei dori să vizitezi Muzeul Pino Pascali. Este cel mai important muzeu de artă contemporană din regiunea Puglia și, pe lângă colecția permanentă, găzduiește și multe expoziții (poți vedea programul pe site-ul muzeului).
Muzeul se află pe faleza din sudul orașului, pe malul mării și este amenajat în clădirea fostului abator municipal.
Pino Pascali a fost o personalitate marcantă a curentului Arte Povera. Născut la Bari (părinții fiind originari din Polignano), a fost sculptor, scenograf și performer, remarcându-se după participarea în anul 1968 la Bienala din Veneția. A murit la doar 33 de ani, la Roma, în urma unui tragic accident de motocicletă.
De lângă muzeu poți zări Insula San Paolo ("Sf. Pavel"), cunoscută mai curând sub numele de Scoglio dell'Eremita ("Stânca Pustnicului"). Legenda povestește că un pelerin întors din Țara Sfântă a fost fascinat de acest loc și l-a ales pentru a trăi în singurătate pentru restul vieții sale.
