Cum se mănâncă în Italia: reguli, coperto și greșeli de evitat
Italia are, poate mai mult decât alte țări, anumite obiceiuri și reguli nescrise atunci când vine vorba de mâncare. Și pe bună dreptate - gastronomia italiană este parte a patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Totuși, unele dintre aceste obiceiuri îi pot lua prin surprindere chiar și pe cei care au fost de câteva ori în Italia. Mai jos vei găsi tot ce trebuie să știi pentru a avea o vacanță fără neplăceri și pentru a evita privirile amuzate ale chelnerilor - de la felul în care mănâncă italienii la ce înseamnă coperto, orarul restaurantelor, eticheta la masă și ce și când nu trebuie să comanzi.
Mesele la italieni
Micul dejun
În general, italienii mănâncă micul dejun (colazione) dimineața devreme, pe la orele 7-8. Este o masă rapidă, alcătuită din produse dulci (croissant simplu sau umplut, câțiva biscuiți, o felie de tartă sau câteva fette biscottate - pâine prăjită uscată, cu miere, gem sau Nutella) și cafea sau cappuccino. Ca atare, să nu te mire dacă acolo unde ești cazat vei primi la micul dejun doar un croissant (numit cornetto sau brioche, în partea de nord) și o cafea - acesta este cel mai întâlnit mic dejun în Italia.


La hotelurile sau B&B-urile care lucrează mai mult cu turiști străini, micul dejun mai cuprinde - pe lângă tartele și produsele dulci de patiserie - și câteva felii de șuncă sau de brânză, poate și un iaurt. Hotelurile mai luxoase servesc în mod normal un mic dejun variat, mult mai adaptat gusturilor turiștilor internaționali.


Dacă la cazare nu ai inclus micul dejun și vrei să-l iei în oraș, îndreaptă-te spre o pasticceria. Este locul în care italienii își beau cafelele, de obicei direct la bar, schimbând două vorbe cu cel care servește. La pasticceria se vând produse dulci de patiserie, dar de cele mai multe ori vei găsi și sendvișuri.

Ce cuprinde o masă principală?
Spre deosebire de micul dejun, care este rapid, mesele principale (în special cina) sunt un adevărat ritual, în care nu te bucuri doar de mâncare, ci și de conversația cu oamenii alături de care iei masa.
Având în vedere că micul dejun este frugal și se ia dimineața devreme, italienii mănâncă prânzul pe la orele 12:30-13:30. Cina, în schimb, se ia mai târziu, de obicei pe la orele 20:00.
Meniurile restaurantelor din Italia cuprind mai multe secțiuni: antipasti (gustări), primi (primul fel de mâncare - aici vei găsi paste, risotto și, eventual, supe), secondi (felul principal - cu carne, pește sau vegetarian), contorni (garnituri), insalate (salate) și dolci (deserturi).
Nu te obligă nimeni să iei și antipasto și primo și secondo. Poți comanda de exemplu o gustare și un fel principal sau un fel principal și un desert.

Odată ce te-ai așezat la masă, chelnerul te va întreba în primul rând ce apă dorești - plată (naturale) sau minerală (frizzante). Apa nu este inclusă și, dacă o ceri, va apărea pe nota de plată, chiar dacă este doar apă filtrată, adusă într-o sticlă. Desertul se comandă abia la sfârșitul mesei, când chelnerul va reveni pentru a te întreba dacă dorești ceva dulce, o cafea sau un digestiv (lichior sau grappa - distilatul de struguri specific italienilor).
Ce este aperitivo?
În Italia, cuvântul aperitivo nu se referă la gustarea de dinaintea felului principal (aceasta este antipasto), ci la obiceiul de a bea, cu puțin înainte de cină (pe la orele 18-19), un cocktail sau o altă băutură, al cărei rol este acela de a deschide apetitul - chiar cuvântul aperitivo provine de la verbul aperire, care înseamnă "a deschide" în limba latină.
De cele mai multe ori, în prețul băuturii sunt incluse și câteva gustări (alune, măsline, chipsuri, bruschette etc), care pot fi aduse pe platou sau pot fi servite chiar sub formă de bufet.
Aperitivo este un obicei foarte popular în nordul Italiei, în special în Torino și Milano.
Cele mai des întâlnite băuturi pentru aperitivo sunt deja renumitul Aperol Spritz (Aperolul a fost creat la Padova), Campari Spritz (Campari a fost inventat la Novara, dar a devenit celebru la Milano, unde găsești și acum celebrul bar Camparino, chiar în Galleria Vittorio Emanuele II), vermut (care a fost inventat la Torino și cu care a început de fapt aperitivo), Select Spritz (pe acesta îl vei găsi în special în Veneția, alături de cicchetti - vezi și articolul despre mâncarea din Veneția), Limoncello Spritz (în special în Campania și în Sicilia), Cynar Spritz (bitterul Cynar, pe bază de anghinare, a fost inventat la Padova), Negroni (născut la Florența), Negroni Sbagliato (inventat, se spune, din greșeală, în Bar Basso din Milano), Pirlo (un amestec de vin alb, Campari și apă minerală, întâlnit în Brescia) sau Americano. Se mai poate bea spumant (de obicei prosecco), vin sau bere.
Aperitivo nu este obligatoriu alcoolic - cocktailurile pot fi și fără alcool, pe bază de Crodino (un fel de variantă fără alcool a Aperolului), Gingerino (în special în regiunea Veneto), Sanbitter Rosso (un fel de Campari fără alcool) sau Sanbitter Bianco.
O variantă a acestui obicei este apericena, în care gustările sunt mult mai consistente și pot ține locul cinei.

Ritualul cafelei la italieni
Italia este renumită pentru cafeaua tare și scurtă - o doză de espresso care pare să îți intre direct în vene. Dacă însă ești cunoscător și pasionat de cafea, să știi că nu vrei găsi prea multe cafele de specialitate - ba chiar este posibil să nu îți placă cafelele din baruri și restaurante. Acestea sunt de obicei un amestec de Robusta și s-ar putea să ți se pară un pic cam arse.
În baruri, italienii își beau cafeaua direct la tejghea, în picioare. De cele mai multe ori, prețurile sunt diferite pentru serviciul la tejghea față de serviciul la masă, cele din urmă putând fi chiar duble.
Dacă alături de cafea primești și un pahar cu apă, să știi că apa se bea înainte de cafea și are rolul de a-ți curăța papilele gustative.
La mesele principale cafeaua se bea întotdeauna după masă, pentru că are proprietăți digestive. Nu încerca să ceri o cafea la restaurant înainte de mâncare - italienii nu vor înțelege acest lucru și este posibil chiar să refuze să îți aducă.
Apropo, un italian nu va comanda niciodată "un espresso". Dacă comanzi așa, toți vor ști că ești turist. Italienii comandă pur și simplu un caffè - "o cafea"; ești în Italia - este de la sine înțeles că aceasta va fi espresso.

Ce este coperto (taxa de masă în Italia) și cum funcționează bacșișul?
Atunci când te așezi într-un restaurant pentru prânz sau cină, vei vedea că în meniu apare și termenul coperto. Acesta este un fel de taxă de masă, specifică Italiei, care este obligatorie și care va apărea în final pe nota de plată. Valoarea ei variază de la 1,5-2 EUR/pers. în localurile puțin pretențioase până la 5-6 EUR/pers. în restaurantele scumpe și elegante.
Coperto acoperă serviciul la masă (câteodată și grisinele sau pâinea care ți se aduc la început) și nu faptul că stai la terasă, așezat sub "copertină", cum în mod foarte amuzant și total incorect explica cineva pe Instagram.

Foarte rar, doar în unele locuri, pe nota de plată poate apărea și servizio (bacșiș). Se întâmplă de obicei în localurile foarte turistice sau în unele restaurante mai scumpe.
De fapt, italienii nu obișnuiesc să lase bacșiș și nimeni nu se așteaptă la asta. În cel mai bun caz, vor rotunji nota cu câțiva euro, dacă au fost foarte mulțumiți de servicii. În plus, un bacșiș mare poate fi chiar considerat ciudat.
Cum plătești nota?
În majoritatea restaurantelor (cu excepția celor turistice), pentru a plăti nota va trebui să te duci direct la casă (care este de obicei la intrarea în restaurant). Italienii nu cer nota la masă. Pe mese există de obicei niște numere. Înainte de a merge să plătești, ține minte numărul mesei și spune-l la casă, pentru a putea identifica comanda.

În unele baruri, este posibil să trebuiască să te duci mai întâi la casierie pentru a plăti și apoi să-ți ridici produsele comandate, pe baza bonului.
Plata cu cardul este acceptată mai peste tot, dar s-ar putea să ai surpriza ca în unele restaurante mai mici (în special în sudul Italiei) să se accepte doar plata cash. Te sfătuim așadar să ai întotdeauna cu tine și o sumă de bani numerar - te va salva de la eventualele situații neplăcute.
Când sunt deschise restaurantele în Italia?
Cei mai mulți turiști care vizitează pentru prima dată Italia constată, cu surprindere, că restaurantele sunt deschise doar între anumite ore.
Astfel, dacă vrei să iei prânzul, du-te între orele 12:30 și 14:00. Unele restaurante pot fi deschise puțin mai mult, dar de obicei în intervalul orar 12-15.
Pentru cină, restaurantele deschid după orele 18:30-19.
Există, desigur, și excepții - în special în orașele mari, iar localurile de pizza și fast food au, de regulă, program continuu. Totuși, ia în calcul că multe dintre restaurantele care sunt deschise toată ziua sunt în general cele foarte turistice și nu neapărat recomandate.
În cazul în care faci un circuit prin Italia pe cont propriu, te sfătuim să îți planifici mesele astfel încât să corespundă acestor ore. Altfel, se poate întâmpla (ni s-a întâmplat și nouă, chiar de mai multe ori) să nu găsești nimic de mâncare în timpul după-amiezii (de exemplu, în Marina di Vasto - o stațiune de litoral din regiunea Abruzzo, a trebuit să ne mulțumim cu o înghețată pe post de prânz).
Care este diferența între osteria, trattoria și ristorante?
În Italia, restaurantele se pot numi osteria, trattoria sau ristorante. Inițial, acestea desemnau categorii total diferite, dar astăzi aceste diferențe s-au mai estompat.
Osteria era inițial un local ieftin și nepretențios, unde se serveau mâncăruri simple și vin. În Bologna mai există și astăzi o osteria - cea mai veche din oraș, care servește doar băutură, iar cu mâncarea vii de acasă (vezi și articolul despre ce poți face în Bologna). Astăzi, multe osterie sunt moderne (unele chiar destul de scumpe), iar meniul poate cuprinde preparate sezoniere și rafinate ce au la bază rețetele tradiționale. Un exemplu de acest fel este renumita Osteria Francescana din Modena, a lui Massimo Bottura, desemnată în mai multe rânduri cel mai bun restaurant din Europa.

O trattoria este un pic mai mare decât o osteria. Este un local de familie, unde se servesc feluri tradiționale, iar atmosfera este destul de relaxată.

Ristorante este în general un local elegant, cu atmosferă mult mai formală și fețe de masă din pânză albă. Meniul este mai variat, iar coperto și prețurile sunt mai ridicate.

Ce greșeli să eviți la masă în Italia
- În primul rând, dacă vizitezi marile orașe italiene, evită capcanele pentru turiști. Nu te lăsa amăgit de chelnerii care te cheamă de pe stradă, de meniurile cu poze colorate sau de meniurile turistice, chiar dacă ți se par ieftine. În acest gen de localuri (aflate de obicei lângă principalele obiective turistice) nu vei mânca niciodată bine și, de multe ori, mâncarea nici nu are treabă cu zona respectivă (de exemplu, Veneția este plină de restaurante care oferă spaghetti alla bolognese - un fel de mâncare care, de fapt și de drept, nici măcar nu există în Italia, fiind făcut doar pentru turiști).
- Cel mai bine este ca, înainte să pleci în vacanță, să te informezi un pic cu privire la restaurante. Alege în primul rând restaurantele care au multe recenzii bune de la italieni, nu de la turiști. Un restaurant bun va avea un meniu scurt - nu vei găsi în el zeci de pagini cu tot felul de preparate.
- Un sfat valabil în orice țară: nu confunda restaurantele recomandate de ghidul Michelin cu restaurantele care au stele Michelin (o confuzie pe care o vedem foarte des). Primele sunt recomandate de inspectorii Michelin și acoperă cam toate categoriile. Cele din urmă sunt restaurante de top (considerabil mai puține față de cele recomandate din ghid), care îndeplinesc anumite criterii destul de greu de atins și sunt mult mai scumpe.
- Dacă destinația ta este un oraș mai mare, fă întotdeauna rezervare (telefonic sau online, dacă ai posibilitatea) - altfel riști să rămâi nemâncat. Italienii sunt obișnuiți să facă rezervare (în special pentru cină), așa că foarte rar vei găsi seara localuri în care să poți intra direct și să găsești o masă liberă.
- Dacă faci rezervare pentru mai multe persoane și nu vă prezentați toți odată, să nu te miri dacă vei fi rugat să aștepți. La unele localuri, veți fi așezați la masă doar în momentul în care vine toată lumea.
- Nu așeza telefoanele mobile pe masă. S-ar putea ca personalul din restaurant să se uite ciudat sau chiar să îți spună (în mod mai glumeț sau mai delicat) că locul lor este în geantă, nu pe masă. La masă, italienii mănâncă și vorbesc unii cu alții, nu stau cu ochii în telefon.
- Nu te aștepta ca apa adusă la masă să fie gratis. La începutul mesei, chelnerul te va întreba ce tip de apă preferi, dar aceasta va apărea în final pe nota de plată, chiar dacă este apă filtrată - plată sau mineralizată. În Italia nu se obișnuiește să se ceară în restaurante apă de la robinet.
- Italia nu înseamnă doar paste și pizza - italienii nici măcar nu le mănâncă în fiecare zi, așa cum cred mulți turiști. Frumusețea gastronomică a Italiei costă tocmai în faptul că mâncarea tradițională se schimbă de la o regiune la alta. Alege felurile locale; în acest fel vei înțelege mai bine și zona în care te afli.
- Nu cere parmezan dacă mănânci paste cu pește sau cu fructe de mare. Aceasta este o altă regulă nescrisă a gastronomiei italiene - poate și pentru că gustul foarte intens al parmezanului poate acoperi gustul fructelor de mare.
- Nu tăia spaghetele cu cuțitul! Spaghetele se mănâncă cu ajutorul furculiței, învârtind o mică cantitate în jurul ei.
- În cazul în care comanzi carne de vită, cere să fie gătită rare sau medium rare - cel mult medium. Dacă o ceri bine făcută, s-ar putea să ai surpriza ca unele restaurante să refuze să ți-o aducă, pentru că acest lucru afectează calitatea cărnii, făcând-o să fie prea tare și putând deci să dăuneze reputației restaurantului. Este în special cazul Toscanei, și cu deosebire al Florenței, renumită pentru friptura de vită la grătar numită bistecca alla fiorentina.
- Nu comanda cappuccino după orele 11:00. Italienii preferă să îl consume la micul dejun. Mai târziu, se consideră că laptele cald îngreunează digestia. După orele 11:00 sunt acceptate doar espresso sau caffè macchiato (care are o cantitate mult mai mică de lapte). Acest lucru nu înseamnă neapărat că nu vrei primi un cappuccino, dar s-ar putea să ai parte de priviri mai ciudate. Am asistat la un moment dat la o discuție între un proprietar de restaurant din Sicilia și o cunoștință de-a sa în care aceștia erau în mod sincer mirați de faptul că turiștii comandă cappuccino după ora 11. Concluzia a fost: "Probabil așa au văzut în filmele americane și așa cred că facem noi".
- Dacă vrei să te porți ca un italian, evită cocktailurile la prânz sau cină (le poți comanda oricând între mese). Dacă vrei o băutură alcoolică, alege vinul sau berea.
- Nu adauga apă minerală sau gheață în vin. Pentru iubitorii de vin, aceasta este o regulă universală. O variantă de "șpriț", numită spritz bianco, există și în Italia, dar este populară mai mult în regiunea Friuli-Venezia Giulia și se bea pe post de cocktail. La fel se bea și ceea ce se numește în Italia spritz, adică popularul amestec de lichior bitter (Aperol, Campari, Select, Cynar etc), vin spumant (de cele mai multe ori prosecco) și apă minerală.
- În cazul în care te numeri printre cei care nu beau alcool, alege băuturile nealcoolice locale - de exemplu Chinotto (o băutură cu gust de Cola, puțin mai amară, făcută din fructul citric cu același nume), Cedrata (produsă tot dintr-un fruct citric - cel de cedru, Citrus Medica, inițial în Lombardia, dar foarte populară în Calabria), Aranciata (citronadă), Limonata (limonadă), Spuma (tot o băutură răcoritoare tradițională, creată inițial în regiunea Marche, din zahăr, caramel, apă minerală și arome). Pentru aperitivo, nu uita de Crodino, Sanbitter Rosso, Sanbitter Bianco sau Gingerino. De multe ori, acestea nu sunt enumerate în mod explicit în meniu, așa că cel mai bine ar fi să întrebi de ele.