Basilica San Petronio din Bologna

Basilica San Petronio este cea mai mare și cea mai importantă biserică din Bologna, deși NU este catedrala orașului – catedrala, numită Duomo di San Pietro se găsește în apropiere, pe Via dell'Indipendenza. Aflată în Piazza Maggiore, bazilica San Petronio îți atrage imediat privirile cu fațada ei îmbrăcată doar pe jumătate în marmură albă și roz.

Biserica îi este dedicată Sfântului Petroniu (San Petronio), care a fost episcop de Bologna între anii 431 și 450 și care este și patronul orașului. Sărbătoarea sa are loc în fiecare an pe data de 4 octombrie.

Program de vizitare

Programul de vizitare al Bazilicii San Petronio din Bologna este:

• biserică: zilnic, 08:30-13:30, 15:00-18:30
• Capelele Bolognini, San Sebastiano și San Vincenzo: zilnic, 09.00-13.00 (ultima intrare la ora 12.45), 15.00-18.00 (ultima intrare la 17.45)
• muzeu: de marți până sâmbătă, 09.00-12.30

Bilete

Bazilica San Petronio și micul muzeu al bisericii (unde poți vedea mai multe machete și proiecte propuse de-a lungul timpului) se pot vizita gratuit.

Pentru vizita la capelele Bolognini, San Sebastiano și San Vincenzo, unde se păstrează cele mai importante opere de artă, taxa de intrare este:

• adult: 5 EUR
• copii sub 11 ani: gratuit
• între 11 și 18 ani: 3 EUR
• peste 65 ani: 3 EUR

Biletele pentru accesul la cele trei capele se cumpără direct din biserică (în partea stângă, cam la mijlocul navei). În Capela Bolognini nu se pot face fotografii.

Istorie

Lucrările de construcție a bazilicii San Petronio din Bologna au început în anul 1390 și s-au întins pe durata a mai bine de 300 de ani. Pentru a-i face loc au fost dărâmate turnuri, locuințe și alte biserici.

Bolognezii ar fi vrut să construiască o biserică de două ori mai mare, însă planurile lor mărețe au eșuat, în mare parte din cauza lipsei de fonduri. Basilica San Petronio ar fi trebuit să fie mai mare decât Basilica San Pietro de la Vatican, lucru care, desigur, nu i-ar fi convenit papei. Legenda spune că Papa Pius al IV-lea ar mai fi temperat lucrările, îndemnând în anul 1561 la stabilirea sediului Universității (Palazzo dell'Archiginnasio) chiar alături, pe locul în care ar fi trebuit extinsă construcția.

Tot ca semn al dorinței de independență religioasă, bolognezii și-ar fi construit special biserica pe direcția nord-sud și nu est-vest, astfel încât să nu poată fi transformată în catedrală, care era asociată cu un simbol al papalității.

Biserica San Petronio nu este nici astăzi terminată: fațada este doar parțial placată cu marmură, iar aripile transeptului (brațul transversal al bisericii) nu au fost niciodată construite. Chiar și așa, rămâne una dintre cele mai mari biserici din lume: are 132m lungime, 60m lățime și 45m înălțime și poate primi până la 28.000 de oameni.

Bazilica San Petronio este și una dintre cele mai importante biserici: vorbim de locul în care, în anul 1530, Carol al V-lea a fost încoronat împarat al Sfântului Imperiu Roman. În acele timpuri Bologna era cel mai important stat papal după Roma.

Vizită la Basilica San Petronio

Porta Magna

Înainte de a intra în biserică, observă principalul portal de intrare: este numit Porta Magna și este o lucrare a marelui sculptor renascentist Jacopo della Quercia. Operele sale se mai întâlnesc în câteva orașe din Toscana (printre ele se numără Siena, Lucca și San Gimignano), iar stilul său l-a influențat mai târziu pe Michelangelo.

Și mai există o legătură a lui Michelangelo cu Bologna – pentru bazilica San Petronio a realizat una dintre cele două statui din bronz (azi dispărute) pe care le-a făcut în întreaga sa viață. Statuia îl reprezenta pe Papa Iulius al II-lea și a decorat portalul principal al bisericii timp de trei ani, din 1508 până în 1511, când a fost distrusă, odată cu recucerirea orașului de către familia Bentivoglio.

Portalul principal al bisericii San Petronio din Bologna este considerat capodopera lui Jacopo della Quercia. A lucrat la el timp de 13 ani, din 1425 până în 1438, anul morții sale. În luneta de deasupra intrării vei vedea trei statui: în centru este Madona cu Pruncul, avându-i în stânga (cum te uiți) pe Sf. Ambrozie și în dreapta pe Sf. Petroniu, patronul orașului, care ține în mână macheta bisericii. Statuia Sf. Ambrozie nu a fost sculptată de Jacopo della Quercia, ci de Domenico da Varignana, în anul 1510. În locul său ar fi trebuit să se găsească statuia cardinalului Alemmano, care însă între timp fusese expulzat din Bologna.

Imediat sub cele trei statui se află cinci basoreliefuri cu scene din Noul Testament.

Ușa principală este încadrată de două coloane spiralate. Dincolo de acestea, spre exterior, urmează alți stâlpi cu câte nouă busturi de profeți și apoi câte cinci basoreliefuri cu scene din Vechiul Testament. Scenele încep din partea stângă sus, cu Crearea lui Adam, urmată de Crearea Evei. Acestea sunt reprezentările care l-au inspirat pe Michelangelo atunci când a pictat tavanul Capelei Sixtine. 

Interior

Interiorul bazilicii San Petronio este impunător și destul de auster, fiind dominat de bolțile gotice și încadrat de câte 11 capele pe fiecare parte.

Conform tradiției, crucile care se găsesc în părțile din spate și din față a celor două nave laterale sunt crucile pe care Sf. Petroniu le-ar fi pus la cele patru porți ale orașului Bologna și care au fost așezate în interiorul bisericii în anul 1798. Rămășițele sfântului se află în cea de-a doua capelă din partea stângă (Cappella di San Petronio), fiind transferate în anul 2000 de la Bazilica Santo Stefano, alt important obiectiv turistic din Bologna.

În biserică se află cea mai veche orgă din Italia (și a doua din lume), construită în perioada 1471-1475 de Lorenzo da Prato.

Capela Bolognini

Biserica San Petronio nu este foarte bogată în opere de artă. Cele mai importante lucrări se află în Capela Bolognini (a patra din nava stângă). Bolognini este de fapt numele unui negustor bogat care, la începutul sec. al XV-lea, i-a comandat pictorului Giovanni da Modena un ciclu de fresce pentru a împodobi capela care se afla în proprietatea familiei sale.

Capela mai poartă și numele de Cappella dei Magi ("Capela Magilor"), pentru că pe peretele din dreapta sunt reprezentate scene cu cei trei magi.

Pe peretele din stânga este pictată Judecata de Apoi, cu paradisul și infernul, a căror imagine este inspirată de Divina Comedie a lui Dante. Merită să plătești cei 5 EUR (biletul de acces la trei capele alăturate) fie și doar pentru a vedea spectaculoasa reprezentare a lui Lucifer din partea de jos a scenei, cu Iuda ieșindu-i din gură, dar și felul în care pictorul a imaginat mulțimea felurilor în care sunt pedepsiți păcătoșii ajunși în iad. Printre ei apare Mahomed devorat de diavoli, motiv pentru care biserica San Petronio a fost obiectul mai multor amenințări teroriste.

Pe peretele din față se află un altar din lemn sculptat și pictat de Jacopo di Paolo la începutul sec. al XV-lea.

În Capela Bolognini este interzis să faci fotografii.

Capela San Sebastiano

Imediat după Capela Bolognini urmează Capela San Sebastiano. Pictura din centru reprezintă martiriul Sfântului Sebastian, la picioarele căruia îl poți vedea, în partea stângă, pe preotul Donato Vaselli, cel care a comandat lucrarea. De-a lungul timpului au fost emise mai multe ipoteze cu privire la autorul pânzei. Conform ultimei ipoteze, ar fi vorba de pictorul renascentist Guido Aspertini.

Picturile laterale îi reprezintă pe cei doisprezece apostoli și sunt opera lui Lorenzo Costa. Pe peretele din spate este Buna Vestire, realizată la sfârșitul sec. al XV-lea de Lorenzo Costa și Francesco Francia. 

Observă și stranele cu intarsii, vitraliile și prețioasa podea din majolică, toate realizate la sfârșitul sec. al XV-lea.

Capela San Vincenzo

Tot pe la sfârșitul sec. al XV-lea, un frumos altar cu mai multe panouri a fost comandat de puternica familie bologneză Griffoni pictorilor Francesco del Cossa și Ercole de'Roberti din Ferrara. Scopul său era de a împodobi Capela San Vincenzo din Basilica San Petronio. În jurul anului 1725, cardinalul Pompeo Aldovrandi, noul proprietar al capelei, a împărțit altarul în 23 de bucăți pe care le-a trimis la reședința sa de la Mirabello, la nord de Bologna. La începutul sec. al XIX-lea, bucățile au fost vândute ca opere separate pe piața de artă și sunt astăzi răspândite prin mai multe muzee din lume: la Galeria Națională din Londra, la Muzeul Luvru din Paris, la Galeria Națională de Artă din Washington, la Muzeele Vaticanului, la Colezzione Cagnola din Varese, la Pinacoteca Brera din Milano și la Fondazione Giorgio Cini de pe insula San Giorgio din Veneția. 

Doar 16 dintre cele 23 de părți componente ale altarului sunt cunoscute astăzi. În anul 2020 ele au fost reunite temporar la Bologna, în cadrul unei expoziții.

Ceea ce vezi acum în capela San Vincenzo este de fapt doar o reprezentare (fidelă, ce-i drept, realizată cu ajutorul tehnologiei 3D) a acestor părți, în ordinea în care se crede că erau așezate pe altarul inițial.

Pe peretele din partea stânga a capelei se află o pictură care îl reprezintă pe Sf. Vincențiu.

Meridianul de la Basilica San Petronio

Tot în nava stângă, în fața capelelor, este desenat pe podeaua de marmură cel mai lung meridian din lume aflat la interior. Are o lungime de 67m și a fost realizat în anul 1656 de Gian Domenico Cassini, profesor la Universitatea din Bologna, pentru a permite observații astronomice mai precise.

La miezul zilei, lumina soarelui intră prin mica deschizătură aflată în bolta bisericii, la 27m deasupra și se proiectează pe meridianul de pe podea, marcând trecerea zilelor și a anotimpurilor.