Capela Scrovegni din Padova
Capela Scrovegni (Cappella degli Scrovegni) este cel mai important obiectiv turistic din Padova. Renumită pentru frescele lui Giotto, este considerată o capodoperă a artei occidentale și este poate cea mai cunoscută capelă din Italia, după Capela Sixtină de la Vatican. Împreună cu alte picturi de secol XIV din Padova, face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Unde se află Cappella degli Scrovegni?
Spre deosebire de celelalte obiective din Padova, Capela Scrovegni nu se află chiar în centrul orașului, ci este situată puțin mai la margine, cam pe la jumătatea drumului dintre centru și gară. O găsești în Giardini dell'Arena, dar intrarea este din Piazza degli Eremitani.
Program
2 ianuarie-24 martie 2026 și 4 noiembrie-24 decembrie 2026:
- luni-duminică: 09:00-19:00
- 25 și 26 decembrie 2026: închis
Ultima intrare este la orele 18:45.
25 martie-3 noiembrie 2026 și 27 decembrie 2026-6 ianuarie 2027:
- luni-duminică: 09:00-22:00
- 1 ianuarie 2027: închis
Ultima intrare este la orele 21:20.
Bilete la Capela Scrovegni
Biletele pentru Capela Scrovegni au prețuri care diferă în funcție de zilele din săptămână și de intervalul orar:
- luni: 12 EUR
- marți-duminică: 16 EUR
- bilet de seară: 10 EUR
Copiii între 6 și 17 ani și persoanele peste 65 ani beneficiază de reduceri.
De marți până duminică, biletul include și intrarea la Muzeele Civice Eremitane și la Palatul Zuckermann. Biletul din zilele de luni include doar intrarea la Muzeele Civice Eremitane.
Biletul de seară se numește Giotto sotto le stelle ("Giotto sub stele") și este valabil în perioada 25 martie-3 noiembrie 2026 și 27 decembrie 2026-6 ianuarie 2027, pentru intervalul orar 19:00-22:00. Acest bilet include doar intrarea la Capela Scrovegni, fără acces la muzee (care sunt închise între acele ore).
Biletele se pot rezerva online, prin canalul de distribuție oficial, cu cel puțin o zi înainte de data vizitei. Va trebui să alegi intervalul orar, iar biletele nu sunt rambursabile.
Te sfătuim să faci rezervare din timp. Capela Scrovegni este un obiectiv important și foarte mulți turiști doresc să o vadă. În plus, pentru a proteja frescele sensibile, în fiecare zi este alocat un număr restrâns de locuri pentru vizită, împărțit pe intervale orare - astfel, intrarea se face în grupuri de maxim 25 persoane, din 15 în 15 minute (la intervale de 20 de minute pentru intrările de seară cu biletul Giotto sotto le stelle).
Teoretic, poți cumpăra bilete și la fața locului, atât timp cât există disponibilitate. Practic, în luna ianuarie, noi nu am găsit locuri, deși numărul de turiști din Padova nu era prea mare. Am revenit în martie, făcând o excursie din Veneția special pentru a vedea capela. Chiar dacă de această dată am avut grijă să rezervăm din timp, numărul de locuri disponibile era redus.
În cazul în care nu mai găsești bilete online sau dacă, pur și simplu, vrei să afli mai multe informații despre Capela Scrovegni, poți rezerva și un tur ghidat (pe GetYourGuide sau Viator găsești tururi organizate de diferite companii).
Vizită la Capela Scrovegni
O vizită la Capela Scrovegni durează circa 30 de minute (15 minute pentru a viziona un filmuleț introductiv într-o cameră de aclimatizare și încă 15 minute în interiorul capelei). Poți face fotografii la interior, dar fără blitz.
Este recomandat să ajungi cu 30 minute înainte de ora pentru care ai rezervat vizita.
La intrare, gențile se lasă la garderobă (vei primi o punguță pentru a-ți pune obiectele de valoare).
Cappella degli Scrovegni, numită de fapt Santa Maria della Carità, a fost capela privată a familiei Scrovegni, construită lângă palatul ridicat pe terenul unde se aflase în trecut amfiteatrul roman. Astăzi mai poți vedea ruinele amfiteatrului, dar nu se mai păstrează nimic din palat, cel din urmă fiind demolat în sec. al XIX-lea.
Enrico Scrovegni, unul dintre cei mai bogați oameni din Padova începutului de secol XIV, a fost cel i-a comandat lui Giotto frescele pentru împodobirea capelei. În acea perioadă, pictorul, originar din Florența, se afla în oraș pentru a executa unele lucrări la Bazilica Sf. Anton.
Unii spun că Enrico ar fi intenționat ca prin realizarea picturilor să ispășească păcatele tatălui său, Reginaldo. Acesta era cunoscut pentru faptul că își strânsese averea prin cămătărie, iar Dante, în "Divina Comedie", îl așezase direct în rândul păcătoșilor din infern.
Capela Scrovegni este faimoasă pentru ciclul de fresce realizat de Giotto în doar doi ani, între 1303 și 1305. Picturile sale au marcat o revoluție în arta acelor timpuri: Giotto înfățișează trăsăturile fizice și emoțiile de pe chipurile umane și anticipează redarea perspectivei, care îi va preocupa pe artiști abia un secol mai târziu.
Frescele cuprind 39 de scene, grupate în mai multe registre. Pentru a le urmări în succesiunea lor, va trebui să te uiți de sus în jos și de la stânga la dreapta - exact ca în paginile unei cărți. Picturile înfățișează scene din viața Fecioarei Maria și a lui Iisus, culminând cu Judecata de Apoi.
La bază, sunt reprezentate alegoriile monocrome ale viciilor și virtuților, iar pe boltă este pictat cerul cu stele, pe care sunt medalioane cu figurile lui Hristos, Mariei și ale profeților.
Viața Fecioarei Maria
Ciclul vieții Mariei începe în registrul de sus, cu scene din viața părinților săi, Ioachim și Ana, continuând cu nașterea Mariei, până la Buna Vestire. Sunt reprezentate:
- "Alungarea lui Ioachim din Templu"
- "Ioachim între păstori"
- "Îngerul o anunță pe Ana că va fi mamă"
- "Sacrificiul lui Ioachim"
- "Visul lui Ioachim"
- "Întâlnirea dintre Ioachim și Ana la Porta Aurea"
- "Nașterea Mariei"
- "Prezentarea Mariei la Templu"
- "Înmânarea toiegelor"
- "Rugăciunea lui Iosif și a tinerilor la Templu"
- "Nunta Mariei cu Iosif"
- "Alaiul nupțial al Mariei"
- "Dumnezeu Tatăl îl însărcinează pe Arhanghelul Gabriel să-i dea vestea Mariei"
- "Buna Vestire"
- "Vizita Mariei la Elisabeta"
Scena tandră a sărutului din “Întâlnirea dintre Ioachim și Ana la Porta Aurea” este poate cea mai faimoasă dintre frescele din Capela Scrovegni și este semnificativă pentru felul în care artistul redă emoțiile umane. Este în același timp și prima reprezentare a unui sărut în pictura italiană. În redarea porții de acces în Ierusalim, Giotto pare să se fi inspirat din arcul roman de triumf din Rimini, unde activase înainte de anul 1305.
Scena "Bunei Vestiri" se găsește sus, de-o parte și de alta a arcului dinspre altar. Deasupra este o pictură pe lemn a lui Dumnezeu Tatăl, al cărei original este păstrat la Muzeele Civice Eremitane.
Viața lui Iisus
Ciclul vieții lui Iisus cuprinde următoarele picturi:
- "Nașterea lui Hristos"
- "Adorația Magilor"
- "Prezentarea lui Iisus la Templu"
- "Fuga în Egipt"
- "Masacrul inocenților"
- "Hristos în mijlocul învățătorilor din Templu"
- "Botezul lui Hristos"
- "Nunta din Cana"
- "Învierea lui Lazăr"
- "Intrarea în Ierusalim"
- "Alungarea negustorilor din Templu"
- "Trădarea lui Iuda"
- "Cina cea de taină"
- "Spălarea picioarelor"
- "Prinderea lui Iisus"
- "Hristos în fața lui Caiafa"
- "Hristos batjocorit"
- "Drumul Crucii"
- "Răstignirea"
- "Plângerea lui Iisus"
- "Învierea"
- "Înălțarea"
- "Rusaliile"
- reprezentarea în perspectivă a două spații arhitecturale
Dacă observi cu atenție scena "Adorația magilor", de pe peretele din dreapta altarului, vei constata că steaua reprezentată deasupra grajdului în care s-a născut Hristos are o formă mai ciudată, de...cometă. Acest lucru se datorează cel mai probabil faptului că Giotto s-a inspirat din trecerea cometei Halley din anul 1301.
Privește și fețele disperate ale mamelor cărora li se ucid copiii în "Masacrul inocenților" sau durerea de pe chipurile celor care îl plâng pe Iisus - sunt alte exemple ale felului în care Giotto a reușit să redea trăirile sufletești.
Judecata de Apoi
Pe tot peretele din partea opusă altarului este reprezentată Judecata de Apoi. Această pictură a servit drept model generațiilor următoare de artiști italieni - inclusiv lui Michelangelo, pentru Capela Sixtină.
În centru, sub fereastra gotică proiectată probabil tot de Giotto, se află Iisus, înconjurat de cete de îngeri. De-o parte și de alta a sa sunt cei doisprezece apostoli, așezați pe tron. Spre dreapta, în râul de foc cu patru brațe, se desfășoară Infernul, în care diavolii găsesc nenumărate modalități de a îi tortura pe păcătoși. Jos, un Lucifer imens și grotesc, din ale cărui urechi ies șerpi, înghite un om, în timp ce îl elimină pe altul prin partea posterioară. Iuda este surprins după ce s-a sinucis și este reprezentat izolat, sub un grup de trei spânzurați.
Spre stânga sunt înfățișați cei drepți, în Paradis. În partea de jos, mormintele se deschid, iar cei morți prind din nou viață la chemarea trâmbițelor îngerești.
Deasupra fostei uși de intrare îl poți vedea chiar pe Enrico Scrovegni, cel care i-a comandat lui Giotto pictarea frescelor. Enrico este înfățișat în momentul în care îi oferă capela Fecioarei, care îi întinde mâna. În dreapta Mariei se află Sfântul Ioan, iar în stânga Sfânta Ecaterina - cei doi sfinți cărora le sunt închinate altarele din zona centrală a bisericii. Personajul îmbrăcat în alb, care susține macheta capelei, este cel mai probabil Altegrado de' Cattanei, protopopul catedralei, prieten cu Scrovegni.
Viciile și Virtuțile
În registrul inferior al celor doi pereți laterali sunt 14 picturi monocrome ce reprezintă alegorii ale viciilor și virtuților, care alternează cu panouri pictate ce imită textura marmurei.
Pe peretele din stânga, conducând către Paradis, se desfășoară Virtuțile, iar spre dreapta, ducând la Infern, sunt Viciile. Deasupra fiecărei alegorii este scris numele său în latină. Virtuțile sunt Prudența, Curajul, Cumpătarea, Justiția, Credința, Caritatea și Speranța. Opuse lor sunt viciile: Prostia, Nestatornicia, Furia, Nedreptatea, Idolatria, Invidia și Disperarea.
Bolta
Bolta frapează prin fundalul cerului înstelat, de un albastru intens, obținut cu ajutorul azuritului.
În două medalioane mai mari sunt reprezentați Iisus și Fecioara Maria. Fiecare este înconjurat de câte patru medalioane mai mici, ce îi înfățișează pe cei șapte mari profeți ai Vechiului Testament și pe Ioan Botezătorul.
Altarul
Cele trei statui de pe altarul dedicat Fecioarei au fost executate în anul 1305, de marele sculptor Giovanni Pisano, originar din Toscana - același care a lucrat la catedrale și biserici din Siena, Pisa și Pistoia.
În absidă se află și monumentul funerar al lui Enrico Scrovegni, realizat din marmură.
